Document / Proiect de modificare a Normelor metodologice ale Codului fiscal lansat în dezbatere publică

La nouă zile după ce ministrul Teodorovici a anunțat iminenta evaluare, ”articol cu articol”, a Codul fiscal, Ministerul de Finanțe a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a Normelor metodologice ale Codului Fiscal.

Ministerul vorbește de ”corelări legislative”, ca urmare a intrării în vigoare a mai multor legi cu impact în materia fiscalității.

Proiectul va conduce la adoptarea de norme metodologice privitoare la modificările și completările aduse

• impozitului pe profit
• impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
• impozitului pe venit
• contribuțiilor sociale obligatorii
• impozitului pe veniturile nerezidenților
• T.V.A.
• accize
• impozitelor și taxelor locale

(Descărcați AICI proiectul de modificare a Normelor metodologice ale Codului fiscal)

Potrivit Notei de Fundamentare a proiectului, schimbările preconizate sunt:

1. Titlul II – Impozitul pe profit:
2. În cazul creanțelor înstrăinate modificările vizează:

1.1 abrogarea prevederilor lit. i) a alin. (1) de la pct. 13, în contextul revizuirii regimului fiscal aplicabil cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii;

1.2  exemplificarea modului de aplicare a prevederilor lit. n) a alin. (3) de la art. 25 din Codul fiscal, prin utilizarea elementelor similare veniturilor și cheltuielilor care vor fi luate în calculul la determinarea rezultatului fiscal, de către contribuabilii care nu reflectă sumele reprezentând reducerea sau anularea de provizioane specifice/ajustări pentru depreciere sau după caz, valori ale pierderilor așteptate, precum și  prețul de vânzare a cesiunii de creanțe, pe venituri și valoarea creanțelor înstrăinate pe cheltuieli, din punct de vedere contabil. De asemenea,  se introduc clarificări privind determinarea limitei deductibile de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate.

2. Abrogarea prevederilor pct. 24 de la Capitolul II “Calculul rezultatului fiscal”, Secțiunea a 7-a ”Cheltuieli cu dobânzile și diferențele de curs valutar”, în contextul abrogării prevederilor art. 27 din Codul fiscal.
3. Introducerea unor precizări referitoare la aplicarea Capitolului III¹ – Norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, din Codul fiscal, în legătură cu:

– determinarea pierderii generate de diferenţele de curs valutar la împrumuturi şi instrumente legate de obţinerea de finanţare;

– cursul de schimb utilizat pentru determinarea plafonului deductibil reprezentând echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, în cazul contribuabililor care calculează, declară şi plătesc impozitul pe profit trimestrial.

– aplicarea prevederilor art. 40² din Codul fiscal în cazul contribuabililor care au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic, precum și în cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare;

– exemplificarea modului de determinare a nivelului deductibil al costurilor excedentare ale îndatorării, în cadrul noilor reguli privind limitarea deductibilităţii dobânzii şi a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic.

1. Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
2. Eliminarea referinței privind veniturile realizate din consultanță și management pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, ca urmare a abrogării acestei condiții.
3. Ca urmare a majorării nivelului veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 500.000 euro la 1.000.000 euro, s-a actualizat referința la acest plafon pentru contribuabilii care intră sub incidența Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități.
4. Reformularea prevederilor referitoare la încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 ianuarie 2018, având în vedere majorarea nivelului veniturilor realizate.
5. Eliminarea precizărilor legate de neaplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor de către persoanele juridice române care desfășoară activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, al jocurilor de noroc, activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale, ca urmare a abrogării acestor prevederi.5. Precizări în ceea ce privește posibilitatea de a opta pentru aplicarea prevederilor Titlului II -Impozitul pe profit din Codul fiscal, în cazul în care o microîntreprindere a subscris un capital social de cel puţin 45.000 lei și are cel puţin 2 salariaţi, în sensul că opțiunea poate fi exercitată în cursul oricărui trimestru ulterior datei de 1 aprilie 2018, care reprezintă data intrării în vigoare a acestei prevederi.
6. Introducerea unor clarificări care să vizeze luarea în considerare a contractelor suspendate, potrivit legii, în stabilirea numărului de salariați, in contextul aplicării prevederilor art. 48 alin.(3¹) și art. 51 din Codul fiscal.
7. Abrogarea normelor legate de aplicarea cotelor de impozitare în cazul modificării numărului de salariați, deoarece aceste precizări au fost preluate în Codul fiscal.
8. Precizări legate de verificarea condițiilor prevăzute la art. 52 din Codul fiscal, în anul fiscal 2017, de către contribuabilii care au aplicat sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 august 2017.
9. Titlul IV – Impozitul pe venit
10. În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017, Legii nr. 72/2018, Ordonanţei de urgenţă nr. 18/2018  și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018, se propune  clarificarea/explicitarea unor aspecte referitoare la:

• introducerea sistemului de autoimpunere și înlocuirea sistemului de stabilire a obligațiilor de plată în baza deciziilor de impunere;
• posibilitatea efectuării de plăți în contul impozitului pe venit oricând în cursul anului până la termenul de plată, respectiv data de 15 martie a anului următor celui de realizare a veniturilor;
• introducerea bonificațiilor la plata impozitului pe venit.
• eliminarea normelor actuale legate de obligația depunerii documentelor justificative la organul fiscal de către următoarele categorii de persoane:

1. a) persoanele cu handicap grav sau accentuat în vederea scutiirii de impozitul pe venit;
2. b) persoanele impuse pe baza normelor de venit care își întrerup temporar activitatea;
3. c) persoanele care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor

• eliminarea obligației de înregistrare la organul fiscal a contractului de închiriere
• înlocuirea sintagmei „încadrarea în activitatea de crearea de programe pentru calculator”  cu sintagma „condițiile condițiile privind acordarea facilității fiscale ” pentru a corespunde prevederilor Codului fiscal;
• eliminarea normelor actuale cu privire la plățile anticipate de impozit pe venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, sivicultură și piscicultură;
• înlocuirea cotei de impozit pe venit pentru anumite venituri, în situația în care cota de impozitare este, începând din data de 1 ianuarie 2018, de 10% .
• eliminarea din cuprinsul normelor privind veniturile din activități independente a prevederilor referitoare la veniturile din drepturi de proprietate intelectuală și reglementarea acestora în cuprinsul unei categorii distincte de venit.
• clarificarea regimului fiscal al veniturilor obținute în baza contractelor de activitate sportivă definite prin Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, in sensul introducerii sistemului de retinere la sursa a impozitului.
• precizări privind condițiile în care contribuabilii persoane fizice pot opta pentru direcționarea cotei de 2%, din impozitul datorat, pentru susținerea entităților non profit care se înființează și funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private sau a entităților, sau  cotei de 3,5% din impozitul datorat pentru entitățile non profit și unitățile de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați în condițiile legii.
• opțiunea de direcționare a cotei de 2% sau de 3,5%, după caz, din impozitul pe venit datorat, de către plătitorul de venit, aceasta fiind valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani fiscali consecutivi.
• s-au introdus norme referitoare la sistemul de autoimpunere al contribuabililor persoane fizice cu privire la:

1. a) ajustarea normei anuale de venit de către contribuabil care obțin venituri din activități independente și cedarea folosinței bunurilor;
2. b) obligațiile contribuabililor persoane fizice pentru stabilirea venitului net anual din activități agricole pe bază de norme de venit;

• eliminarea prevederilor referitoare la corectarea de către organul fiscal a obligațiilor fiscale pentru contribuabilii impuși pe baza normelor de venit și clarificarea modului de stabilire a normelor de venit anual și a impozitului datorat
• actualizarea deducerii personale ce va fi luată în calcul în vederea acordării deducerii personale pentru persoanele aflate în întreținerea contribuabilului;
• actualizarea terminologică a normelor actuale privind deducerea contribuțiilor sociale pentru persoanele care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a schimbării modalității de calcul al contribuțiilor sociale;
• abrogarea normelor actuale privind deducerea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS), ca urmare a modificării regimului fiscal referitor la deducerea CASS din baza de calcul impozitului pe venituri, în sensul neacordării deducerii CASS atât pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, cât și în cazul veniturilor din pensii sau/și a diferențelor de pensii acordate.
• eliminarea normelor actuale legate de încadrarea ca venituri din pensii a drepturilor primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât aceste reglementări fac parte din dispozițiile Codului fiscal.

2. În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile OUG nr. 3/2017, se propune:

• clarificarea determinării bazei impozabile în cazul veniturilor realizate din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal pentru  situațiile în care au fost transferate mai multe proprietăți de unul sau mai mulți proprietari printr-o singură tranzacție, din perspectiva aplicării plafonului neimpozabil de 450.000 lei;
• clarificarea privind stabilirea venitului impozabil în cazul transferului proprietăților imobiliare din patrimoniul personal prin procedura de executare silită, în sensul asigurării deductibilității plafonului neimpozabil de 450.000 lei.

3. Alte măsuri de natură tehnică în vederea unei aplicări unitare a reglementărilor fiscale ale titlului IV din Codul fiscal, după cum urmează:

• clarificarea regimului fiscal al aportului în numerar sau echivalentul în lei a aportului în natură efectuate de către contribuabil, la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia, din patrimoniul personal în patrimoniul afacerii, precum și clarificarea deductibilității sumelor plătite în avans care se referă la alte perioade fiscale.
• uniformizarea la 30 de zile a termenului în care contribuabilul are obligația să anunțe organul fiscal în cazul încetării activității independente sau a întreruperii temporare a acesteia, în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării sau altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente justificative, la cererea contribuabililor.
• clarificări privind includerea în veniturile din salarii și asimilate salariilor a veniturilor brute realizate în natură.
• în vederea corelării normelor metodologice cu prevederile Legii nr. 136/2017, s-au elaborat precizări privind condițiile de acordare a scutirii de impozit pe venit prevăzută la art. 60 pct. 3 pentru contribuabililii persoane fizice care obțin din aceeași sursă venituri din salarii scutite de impozit cât și venituri salariale impozabile.
• Ca urmare a introducerii sistemului de autoimpunere sunt necesare clarificări în legătură cu:

– modalitatea în care contribuabilul își calculează și acordă creditul fiscal extern pentru impozitul plătit în străinătate,

– cu persoana care deține  documentele justificative care atestă plata impozitului în străinătate și  exemple de calcul a creditului fiscal extern.

4. Exemplificarea metodologiei de stabilire a veniturilor anuale impozabile, precum și a impozitului datorat.
5. Titlul V – Contribuții sociale obligatorii
6. 1. Se abrogă capitolele cuprinzând normele metodologice privind contribuţiile asigurărilor pentru şomaj, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale și contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.

De asemenea, din cuprinsul capitolelor referitoare la contribuțiile de asigurări sociale și de asigurări sociale de sănătate se elimină referirile la contribuția individuală de asigurări sociale și la contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate. În acest sens, trimiterile se fac la contribuția de asigurări sociale și la contribuția de asigurări sociale de sănătate.

2. 2. În ceea ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate care se datorează numai de persoanele fizice, se redefinește capitolul sub denumirea de „Contribuția de asigurări sociale de sănătate”. Totodată, se elimină prevederile referitoare la baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori, precum si prevederile referitoare la includerea indemnizațiilor pentru concedii medicale în baza lunară de calcul a contribuțiilor de asigurări de sănătate.
3. În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, se elimină pevederile referitoare la stabilirea contribuției individuale de asigurări sociale și a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate, în funcție de venitul realizat. Totodată, se introduc clarificari referitoare la aplicarea noului regim fiscal, respectiv:

• în cazul contribuției de asigurări sociale

– cumularea veniturilor din activităţi independente și din drepturi de proprietate intelectuală, estimate a se realiza în anul curent, pentru încadrarea în plafonul reprezentând nivelul a 12  salarii minime brute pe țară;

• în cazul contribuției de asigurări sociale de sănătate

–  cumularea veniturilor din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, din activități cedarea folosinței bunurilor, agricultură, silvicultură, piscicultură, asocieri cu persoane juridice, investiții și alte surse, estimate a se realiza în anul curent, pentru încadrarea în plafonul reprezentând nivelul a 12  salarii minime brute pe țară;

4. Introducerea sistemului de autoimpunere și înlocuirea sistemului de stabilire a obligațiilor de plată privind contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate în baza deciziilor de impunere.
5. Posibilitatea efectuării de plăți în contul contribuției de asigurări sociale și contribuției de asigurări sociale de sănătate oricând în cursul anului până la termenul de plată, respectiv data de 15 martie a anului următor celui de realizare a veniturilor;
6. Reținerea la sursă a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, după caz, pentru veniturile obținute de persoanele fizice din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din asocierea cu persoane juridice sau din arendă.
7. În situația în care venitul realizat de contribuabilii persoane fizice din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din asocierea cu persoane juridice sau din arendă este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, dar prin cumulare, aceste venituri se situează peste nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, contribuabilii își calculează singuri contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate, după caz, datorată prin declarația unică.
8. Se introduce un capitol nou, capitolul VIII ”Contribuția asiguratorie pentru muncă”, prin care se aduc clarificări referitoare la contribuabilii care datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă și la veniturile pentru care se datorează contribuţia.
9. Exemplificarea modului de încadrare a veniturilor, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări soaciale pentru anul 2018,  în contextul noului sistem de contribuții sociale.
10. Exemplificarea modului de încadrare a veniturilor, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale.
11. Titlul VI – Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România

Utilizarea terminologiei generice ”declarație” în locul terminologiei ”declaraţia de venit sau la declaraţia privind impozitul pe profit”.

Abrogarea din Codul Fiscal a prevederilor Directivei 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânzi, cu amendamentele ulterioare, impune abrogarea și din normele metodologice a referirilor la această Directiva.

Abrogarea din normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal a referințelor la stabilirea impozitului pe reprezentanță întrucât aceste prevederi au fost preluate în Codul Fiscal .

1. Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată
2. Se detaliază regulile aplicabile din punct de vedere al includerii în sfera TVA și al exercitării dreptului de deducere a taxei pentru operațiunile de cercetare – dezvoltare, având în vedere pricipalele situații ce se pot întâlni în practică.
3. Se introduc prevederi din care rezultă cu claritate faptul că organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe sunt persoane impozabile din perspectiva TVA.
4. Ca urmare a necesității respectării jurisprudenței europene în ceea ce privește regimul TVA aferent colectării remunerației compensatorii pentru copia privată, se clarifică regulile aplicabile, atât pe relația titularii de drepturi de autor – organism de gestiune colectivă, cât și pe relația organism de gestiune colectivă – utilizator de drepturi de autori, în sensul că această remunerație nu reprezintă contrapartida unei prestări de servicii în sfera TVA. De asemenea, având în vedere principalele situații ce se pot întâlni în practică, în ceea ce privește comisionul pe care organismul de gestiune colectivă îl încasează de la titularii de drepturi, se clarifică că acesta reprezintă contravaloarea unui serviciu taxabil efectuat în beneficiul titularilor de drepturi.
5. Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale
6. Prin proiectul de act normativ se urmărește corelarea prevederilor Normelor metodologice cu cele ale Codului fiscal în ceea ce privește stabilirea autorităților competente care efectuează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați şi a importatorilor autorizați. Astfel, se prevede că autorizarea se realizează de către autoritatea fiscală teritorială prevăzută la art. 336 pct. 4 lit. a) din Codul fiscal.

Totodată, pentru asigurarea înregistrării operatorilor economici care extrag cărbune, produc cocs, și cei care efectuează achiziţii intracomunitare sau importă astfel de produse precum și producătorii, distribuitorii sau redistribuitorii de energie electrică și distribuitorii sau redistribuitorii de gaz natural, prin proiectul de hotărâre de guvern se propune ca înregistrarea acestora să se realizeze la nivelul autorității fiscale teritoriale prevăzută la art. 336 pct. 4 lit. a) din Codul fiscal.

2. În vederea fluidizării operațiunilor de aprovizionare cu produse accizabile a forțelor NATO, se propune acordarea dreptului de a beneficia de scutire de la plata accizelor pentru produsele accizabile achiziționate pentru/sau în numele forţelor NATO și pentru achizițiile efectuate de către structurile cu personalitate juridică aflate în subordinea Ministerul Apărării Naţionale.
3. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3199/93 privind recunoașterea reciprocă a procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului în scopul scutirii de la plata accizelor, atât în cazul României, cât și pentru majoritatea statelor membre, a fost stabilită următoarea formulă de denaturare completă a alcoolului etilic în concentrație pe hectolitru de alcool pur:

            – 1,0 litri de metiletilcetonă (MEK);

            – 1,0 litri de alcool izopropilic (IPA);

            – 1,0 grame de benzoat de denatoniu.

Având în vedere caracterul obligatoriu de punere în aplicare în toate elementele sale  și aplicarea directă a prevederilor stabilite prin regulamentele UE, se impune modificarea în consecință a Normelor metodologice, cu introducerea formulei menționate mai sus.

4. Corelarea prevederilor din Normele metodologice cu cele ale Codului fiscal, în sensul stabilirii modalităților și condițiilor de acordare a restituirii accizelor plătite la bugetul de stat în România pentru produsele din tutun încălzit supuse accizelor nearmonizate, fabricate în antrepozitele fiscale din România și care ulterior fac obiectul unei livrări intracomunitare sau la export.
   

H.Impozite și taxe locale

1. Pentru acordarea scutirii impozitului pe clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, au fost stabilite documentele care se depun la organul fiscal local, respectiv:

– autorizația de construire, eliberată cu respectarea prevederilor Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată,.

– procesul verbal de receptie privind lucrările executate.

– actul prin care se face regularizarea taxei pentru autorizația de construire.

2. Au fost refăcute exemplele de calcul a impozitului pe teren, ca urmare a abrogării impozitării suprafețelor de teren , înregistrate în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, precum și terenuri înregistrate în registrul agricol la altă categorie de de folosință decât cea de terenuri cu construcții, în suprafața de până la 400 m^{2 .}
3. A fost precizat, în cazul taxei speciale pentru promovarea turistică a localităţii instituită la nivelul municipiului Bucureşti, că aceasta se face venit la bugetul local al municipiului Bucureşti.