Document / Prognoza de toamnă a Comisiei: Perspective sumbre pentru România – deficitul s-ar putea dubla față de țintă

De Marin Pana | 4.11.2014 .

Comisia Europeană (CE) a dat marţi publicității prognoza de toamnă pentru statele membre iar perspectivele se anunță destul de sumbre pentru România. În lipsa unor schimbări de politică economică, unele obiective fixate prin Programul de convergență ar urma să fie ratate, iar deficitul structural va crește (până la dublare) în loc să scadă spre pragul de 1% fixat pe termen mediu.

(Citiți și: ”Scenariul de convergență al României 2014-2017: Veniturile în euro, prevăzute să evolueze mult peste veniturile în lei”)

Creșterea economică întrevăzută de CE pe acest an pentru România este de 2%, mult sub estimările inițiale, urmare a unei decelerări puternice în trimestrul al doilea (doar +1,2% față de trim. 2 din 2013).
Cauza a fost identificată în reducerii masive a formării de capital brut (-11,1% în prima jumătate a lui 2014 față de aceeași perioadă din anul precedent).

Pentru finalul anului în curs, CE întrevede un deficit al bugetului general consolidat de 2,1% din PIB ( în ușoară îmbunătățire față de anul precedent, când s-a situat la 2,2% din PIB), în pofida poziționării pe plus a datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor după primele 9 luni.

Pe partea de venituri, raportul menționează creșterea accizelor la carburanți și extinderea bazei de taxare a proprietăților, contabalansate de creșterea insuficientă a colectărilor din TVA și reducerea de la 1 octombrie a contribuției de asigurări sociale.

(Citiți și: ”Exclusivitate / Fiscalitatea postelectorală: Scenariile pe care se lucrează pe termen mediu”)

Pe partea de cheltuieli, se amintește de performanța sub așteptări în ce privește absorbția de fonduri comunitare și partea de cheltuieli de capital, cu speranța că aceste aspecte vor fi îmbunătățite în ultimul trimestru.

Pentru anul 2015, CE întrevede o creștere a deficitului bugetului general consolidat până la 2,8% din PIB, în contradicție flagrantă cu obiectivul de 1,4% din PIB fixat prin Programul de Convergență al Guvernului. Prognoza CE este făcută plecând de la premiza că nu vor avea loc schimbări semnificative în politicile întreprinse, cu precizarea că nu există nici măcar o formă preliminară a bugetului pe anul viitor.

Impactul pe întregul an al reducerii contribuțiilor sociale cu cinci puncte procentuale a fost estimat la 0,8% din PIB mai puțin la încasări iar diminuarea impozitului pe construcțiile speciale ar urma să mai scadă cu 0,1% din PIB veniturile bugetare.

În plus, se ia ca ipoteză de lucru reducerea încasărilor din accize, potrivit legislației în vigoare dar fără a se specifica vreo valoare a impactului negativ.

De remarcat că prognoza CE vede cheltuielile în scădere și anul viitor ca pondere în PIB, urmare a unei diminuări a investițiilor publice.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Pentru 2016 ar fi de așteptat o diminuare a deficitului public la 2,5% din PIB, în măsura în care veniturile se vor îmbunătăți pe măsura transpunerii în realitate a perspectivelor de creștere, din nou, sub condiția păstrării neschimbate a politicilor actuale.

Deficitul structural ar urma să se înrăutățească de la 1,75% din PIB în 2014 la 2,5% în 2015 și 2016, ceea ce ar însemna compromiterea obiectivului pe termen mediu de 1%, înscris și el în Programul de convergență.

Pe acest fundal, datoria publică va crește de la 37,9% din PIB în 2013 la 39,4% din PIB la finalul anului în curs pentru a traversa, cu tendință de creștere, pragul de 40% din PIB în 2015 și 2016.

Pentru 2015 și 2016 se întrevede o reluare a creșterii la valori ceva mai bune ( 2,4% și, respectiv, 2,8%), dar, din păcate, situate peste potențialul neinflaționist.

De altfel, inflația medie anuală măsurată după indicele armonizat IAPC va crește semnificativ, de la 1,5% în acest an spre 2,7% în 2016, urmare a și a unei majorări a veniturilor în ideea ca cererea internă să preia treptat rolul de locomotivă de la cererea externă.

De altfel, ritmul de creștere al exporturilor ar urma să se situeze în anii care vin, spre deosebire de datele consemnate în intervalul 2011 – 2014, sub cel al importurilor iar contribuția exportului net la avansul economic va deveni ușor negativă (-0,2%) după ce jucase un rol pozitiv esențial în 2013 (+4,5% influență, adică mult peste întreaga creștere consemnată la 3,5%) și va fi destul de însemnată în acest an (+0,8% influență pe creșterea PIB).

Să revenim, în final, asupra unei mențiuni a prognozei UE în privința estimărilor :

cifrele, pesimiste cum sunt ele, sunt valabile, spune Comisia,  în situația în care nu vor exista schimbări în politicile guvernului. Or, asistăm chiar în ziua publicării prognozei, la noi alocări din partea guvernului către mai multe categorii de populație, la polul opus al unor astfel de schimbări existând posibilitatea, pentru compensare, de modificare a fiscalității, într-un viitor neprecizat.

(Descărcaţi AICI Previziunile de Toamnă ale CE referitoare la România)

Publicat la data de 4.11.2014 .

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »