Autorităţile locale ar putea prelua de la ANT activitatea de clasificare a hotelurilor, autorizarea plajelor, emiterea brevetelor de turism şi omologarea pârtiilor de schi, potrivit unei strategii de descentralizare a turismului elaborată de Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism.
Majoritatea prevederilor din această strategie s-au regăsit în Legea descentralizării (lege pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa parlamentului în luna noiembrie 2013), care a fost declarată neconstituţională, pe 10 ianuarie 2014, de CCR.
Ce ar urma să treacă în competenţa autorităţii locale
În cadrul Strategiei de Turism 2014-2016, Departamentul propune transferul următoarelor atribute ale Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) către autorităţile administraţiei publice locale:
- Clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare;
- Clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică;
- Autorizarea turistică a plajelor;
- Autorizarea turistică a agrementului nautic;
- Omologarea pârtiilor de schi;
- Omologarea traseelor turistice montane;
- Acreditarea centrelor naționale de informare și promovare turistică.
- Emiterea brevetului de turism
- Administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic
- Emiterea avizului de specialitate pentru: a) documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului privind zone şi staţiuni turistice, cu regulamentele de urbanism aferente; b) documentaţii tehnice privind amplasamentul, conformarea şi funcţionalitatea construcţiilor noi cu destinaţie turistică; c) documentaţii privind funcţionalitatea specifică a construcţiilor existente din domeniul turismului, supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora; d) documentaţii privind construcţiile ce urmează a fi modificate structural şi funcţional în scopul primirii unei funcţionalităţi cu profil turistic.
Ce rămâne ANT, cum se pune proiectul în practică
În urma descentralizării, elaborarea politicilor şi strategiilor naţionale, reglementarea, monitorizarea, controlul şi inspecţia vor fi în continuare exercitate de către autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului, respectiv Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT).
(Citiți și: ”Valentin Lazea: 10 probleme structurale ale turismului românesc”)
Prevederile strategiei vot fi iniţial testate printr-un proiect-pilot, urmând ca apoi să fie extinse la nivel naţional.
În faza pilot vor fi stabilite criteriile de selecţie a unităţilor administrativ-teritoriale şi zonele unde urmează fie implementat proiectul. Perioada de implementare a fazei pilot se va desfăşura în trimestrele III şi IV din 2014.
“Pentru această perioadă, ANT va asigura resursele necesare procesului de descentralizare în domeniul turismului pe perioada de desfăşurare a fazelor pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor, care vor fi de ordin informaţional şi financiar”, se mai spune în proiect.
(Descărcaţi AICI Strategia elaborată de Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism)
Patronatele din turism se opun strategiei guvernamentale
“Referitor la descentralizare, în teorie sună frumos. Într-o zonă ideală, în Germania să zicem, poate că ar fi ok. Din păcate, suntem români. Or, noi suntem nemulţumiţi chiar şi de modul în care se face clasificarea în condiţiile în care sunt la ANT oameni care doar asta fac de 20 de ani şi sunt nişte specialişti. Acum, cu descentralizarea, o dăm în Stan şi Bran. Haideţi să ne imaginăm comuna Vadu, care are plajă şi se apucă să dea licenţe şi brevete la spaţii de cazare, comuna având un primar şi şase salariaţi, dintre care unul e şofer”, a declarat agenţiei Mediafax Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Alin Burcea crede că, la nivel naţional, primăriile nu sunt pregătite din punct de vedere profesional să facă autorizări şi brevete şi se declară total împotriva descentralizării.
“E la Bucureşti, la un kilometru de Guvern, la 1,5 kilometri de DNA, care e principala sperietoare… Lumea se mai teme. Dacă însă autorizarea o dai în provincie va fi folosită din punct de vedere politic – nu-ţi dau licenţă, nu-ţi dau brevet decât dacă… În momentul de faţă România nu este pregătită pentru o astfel de descentralizare. Acum generează corupţie şi se alege praful”, a mai spus Alin Burcea.
Şi Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi, totodată, cel mai mare investitor în turismul de pe litoral, unde deţine 4.000 de locuri de cazare, crede că autorităţile locale nu sunt pregătite pentru descentralizare.
“Când se ajunge ca tu, ca investitor, să fii în mâna unei singure puteri, cea locală, este foarte riscant. Este clar că nu există un management de calitate la nivelul tuturor localităţilor din ţară. Nouă, oamenilor care investim în turism, ne este foarte frică de această putere care i se dă unui primar”, a spus Mohammad Murad.
Oficialul patronatului crede că dacă li se va da putere mare unor primari, investiţiile vor fi blocate pe o scară foarte largă.
Turism în România – statistici şi clasamente
România se situează pe ultimul loc din regiune la capitolul încasări din turism, sumele strânse fiind aproximativ de 3 ori mai mici decât la vecinele Ungaria şi Bulgaria, 7 ori mai mici decât în Polonia sau Cehia şi de 15 ori mai mici decât în Turcia, Grecia sau Austria.
Asta în pofida poziţiei şi configuraţiei sale geografice, şi a faptului că România dispune de cea mai mare capacitate de cazare turistică între ţările Europei Centrale şi de Est, cu circa 4.000 de unităţi de cazare. În schimb numărul de turişti şi numărul de înnoptări rămân foarte scăzute.
Contribuţia sectorului turistic la PIB a crescut de la 1,5% în 2001 la 2% în 2004 şi s-a plafonat undeva în jur dela 3,5% pe ultimii trei ani.
Ca referinţă, media mondială a ponderii turismului în PIB este de 5,2%.
România se află pe locul al 68-lea într-un clasament privind competitivitatea turismului în 140 de țări, clasament publicat în raportul pe 2013 al Forumului Economic Mondial.
La nivel european, România ocupă locul al 35-lea, din cele 42 de state evaluate, lista fiind încheiată de Republica Moldova.
(Citiți și: ”INS/ Majoritatea străinilor sosiţi în România vin pentru afaceri, nu pentru turism. Cine sunt beneficiarii banilor cheltuiţi”)
Top 10 țări din Europa cuprinde Elveția, Germania, Austria, Spania, Marea Britanie, Franța, Suedia, Olanda, Islanda și Finlanda.
Controverse politice asupra legii descentralizării
Domeniile care urmau să fie descentralizate prin legea asumată de guvern în 2013 dar respinsă de Curtea Constituţională, erau:
- sănătatea,
- agricultura,
- mediul,
- cultura,
- tineretul şi sportul,
- autorizarea şi clasificarea în turism,
- cluburile şi bazele sportive, taberele şcolare,
- competenţele teritoriale legate de pescuit.
La numai câteva zile după asumarea răspunderii guvernamentale pe Legea descentralizării au început să fie lansate acuzaţii la adresa legii. Cele mai multe au fost formulate de PDL, partidul care a contestat la CCR Legea descentralizării, însă cele mai dure au fost cele formulate de preşedintele Traian Băsescu.
Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a acuzat PNL că a „sabotat” Legea descentralizării
„Pentru că s-au opus descentralizării promovată de Dragnea, pentru că s-au opus descentralizării Portului, deşi în campanie susţineau contrariul, pentru mine sunt doar nişte mincinoşi care îşi doresc cât mai multă putere sub controlul lor. Ca atare, indiferent dacă Ponta se împacă cu Antonescu sau nu, liberalii au pierdut susţinerea mea. Cu cât pleacă mai repede din Guvern, cu atât mai bine”, Radu Mazăre, pe 5 ianuarie, Gândul.
