Document / Măsurile care ar fi dez-offshore-izat România – aruncate la coș înainte de orice dezbatere

de Victor Bratu , Răzvan Diaconu | 8.9.2016 .

deschidere-cont-bancarOdată cu demisia secretarului de stat Gabriel Biriș de la finanțe se îngroapă și proiectul  de modificare a Codului fiscal, cel puțin în forma dată de cel care a conceput aceste modificări.

Proiectul nici nu a apucat să intre în dezbatere și să treacă sau nu testul controverselor pe problemele sensibile – cum ar fi creșterea taxelor sociale pentru meseriile liberale (PFA-uri, PFI-uri, drepturi de autor etc) . Cea mai dură dintre prevederile sale pare să treacă neobservată și nediscută: stabilirea unui ”moment zero” în ceea ce privește marile averi neimpozitate, ascunse în diverse conturi îndeosebi din străinătate.

Măsura ar fi condus la crearea unui instrument juridic neechivoc care ar fi permis recuperarea unei părți din aceste averi nejustificate, sau măcar (prin așa numita ”amnistie fiscală) impozitarea lor. Instrument care astăzi lipsește statului român– o demonstrează performanțele la zi înregistrate de Departamentul pentru controlul averilor mari, creat în interiorul ANAF.

Problema sistemului în acest moment cu marile averi nejustificate:
60 de inspectori în 5 ani – 5 persoane verificate, 6 milioane imputate, numai 2 recuperate

Propunerea (aflată la articolul 81 din Proiectul de OUG) care va stârni cele mai complicate controverse se referă, însă, la modalitatea de-a scoate la lumină banii ascunși în ultimele două decenii, a fost concluzia cursdeguvernare.ro la publicarea unei analize a proiectului.

(Citiți și: Document / Cele 3 direcții ale noii filosofii fiscale și controversele lor. Miza din spatele proiectului)

Controversele publice din jurul proiectului au fost împinse pe pista creșterilor de impozite la salariați pentru că nimeni nu se poate opune deschis și fără să se decredibilizeze creării unui instrument care să întoarcă la buget o parte a banilor scoși din România.

În esență, controlul marilor averi s-a dovedit ineficient din cauza faptului că nu există o bază temporală de raportare. O demonstrează statistica Departamentului de control al marilor averi, înființat în urmă cu aproape 5 ani.

(Citiți și: Controlul marilor averi derulat de ANAF – o improvizație)

De menționat: acţiunea de verificare a persoanelor asupra cărora Fiscul avea dubii legate de modul de dobândire al averilor a demarat în fapt la începutul lunii februarie 2015.

La începutul anului 2016, palmaresul acestui departament era următorul:

  • 5 persoane identificate și cercetate de inspectorii de Fisc ca deținând averi nejustificate
  • 6 milioane de euro imputate
  • 1 singură persoană a acceptat să plătească un impozit de 16%
  • 4 persoane au acționat în instanță deciziile de impunere

Problema fundamentală: legislația actuală conține noțiunea de prescripție a obligațiilor fiscale

Potrivit informaţiilor furnizate în august 2015, ANAF alocase 100 de posturi şi a înfiinţat 8 servicii distincte de verificări fiscale, în Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov, Galaţi, Ploieşti, Craiova şi Bucureşti. La data respectivă, ANAF a mai anunţat că a selectat primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program.

Celor 60 de inspectori le-au fost alocat 313 dosare în care trebuie să opereze verificări fiscale prealabile.

Proiectul de OUG: Momentul T zero – de la ”amnistia fiscală” la dez-offshore-izarea României

De precizat că proiectul urma să desființeze inclusiv acoperirea strict contabilă a banilor depuși în offshore-uri drept ”profituri nedistribuite” ale persoanelor juridice.

Potrivit proiectului, în declararea inițială a patrimoniului și impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate prin venituri impozabile, la patrimoniul net trebuia incluse și ”profiturile nedistribuite de către persoane juridice înregistrate în jurisdicții în care cota de impozit pe profit este mai mică sau egală cu 10%, la care contribuabilul deține, direct sau indirect, participații, proporțional cu cota de participație deținută;”

Pe lângă acestea, drepturile ce pot fi evaluate în bani mai însumau:

  • contravaloarea clădirilor și terenurilor aflate în proprietatea contribuabilului persoana fizică, direct sau indirect, în țară sau străinatate;
  • contravaloarea autoturismelor, operelor de artă sau bijuteriilor, aflate în proprietatea contribuabilului persoană fizică, direct sau indirect, în țară sau străinatate ;
  • valoarea titlurilor de participație, deținute de contribuabil, direct sau indirect, în țară și/sau străinatate;
  • sumele aflate în conturi, deținute direct sau indirect, la bănci în țară sau străinatate;
  • valoarea împrumuturilor acordate sau a obligațiunilor deținute de contribuabil;

(DOCUMENT : Descărcați AICI proiectul de modificare a Codului fiscal. Despre offshore-uri și ”T0” la paginile 45-46)

Suplimentar, proiectul de OUG ar fi creat un moment zero de plecare, somând contribuabilii care ar putea avea bani ascunși să îi declare.

  • În cazul că aceștia se conformează, vor plăti un impozit de 16% – în asta ar urma să constea amnistia fiscală.
  • În cazul că nu se conformează, iar fiscul va descoperi averi și sume nejustificate dincolo de acest moment zero, acestea vor fi impozitate cu 75%.

Specific, prevederile erau:

(1) În cazul în care patrimoniul net definit la art. 1171 alin. (1) lit. a) nu poate fi justificat în totalitate prin venituri impozabile, neimpozabile sau scutite, contribuabilul are obligația să declare suma pentru care nu poate justifica proveniența.

(2) Pentru suma care nu poate fi justificată de către contribuabil acesta datorează un impozit  în cotă de 16%. Obligația stabilirii și plății impozitului revine contribuabilului. Plata impozitului se efectuează odată cu depunerea declarației prevăzută la art. 1172 alin. (1) dar nu mai târziu de data de 31 martie 2017.

(3) Contribuabilii care la data de 31 decembrie 2016 dețin un patrimoniu net mai mic decât valoarea de 4.500.000 lei, pot depune declarația de patrimoniu până cel mai târziu la data de 31 martie 2017, fiindu-le aplicabile prevederile alin. (1) și (2).

(4) Pentru obligația stabilită la alin. (2) contribuabilul nu datorează dobănzi și penalități de întârziere.

(5) Ulterior datei de depunere a declarației de patrimoniu prevăzute la art. 1172, după caz,  pentru diferențele de sume nedeclarate potrivit art. 1173 alin. (2) și constatate de către organele fiscale prin aplicarea metodelor de control indirect,  cota de impozitare este de 75%.”

O culme a sincerității atinsă în mandatul lui Gelu Ștefan Diaconu

Chiar şi Fiscul a recunoscut public în trecut, dar în momente cu audienţă relativ restrânsă, că legislaţia ar trebui îmbunătăţită: directorul ANAF Eugen Șerban admitea la o conferinţă pe teme de fiscalitate organizată în februarie 2015 de PwC că România are nevoie de o legislaţie fiscală clară şi flexibilă care să încurajeze conformarea voluntară în rândul persoanelor fizice cu venituri mari.

Îndoieli legate de calitatea legislaţiei pe baza căreia se derulează controalele ANAF a exprimat încă din 2015 şi Gabriel Sincu, director executiv al EY România.

„Deşi legislaţia există, este <<şchioapă>> şi funcţionează numai pe jumătate. În ciuda faptului că ANAF-ul are această iniţiativă lăudabilă, mă tem că rezultatul nu va fi cel aşteptat. Legea este  incompletă, iar inspectorii fiscali nu vor putea pune în scris nişte acuzaţii care să şi ţină în faţa instanţei în cazuri speciale, neprevăzute”, spunea Gabriel Sincu la ZF Live.

(Citiți și: Conformarea fiscală a persoanelor cu averi mari: ce nu funcționează)

”Pentru succesul unui program de conformare voluntară în România este însă nevoie de anumite clarificări legislative, pentru ca acele persoane fizice cu deţineri în străinătate să aleagă declararea acestora autorităţilor fiscale fără a exista riscul unor consecinţe de natură penală sau contravenţională. Suntem convinşi că adoptarea unor astfel de clarificări legislative va stimula apetitul persoanelor fizice cu venituri mari pentru conformarea voluntară şi va duce totodată la creşterea veniturilor bugetare, generând astfel beneficii la nivelul întregii societăţi”, întărea și Mihaela Mitroi, șef al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.

”Amnistia fiscală” în alte state

În majoritatea statelor europene funcționează, sub o formă sau alta, amnistia fiscală.

Principiul amnistiei fiscale este următorul: autoritățile anunță un interval în interiorul căruia persoanele fizice își pot anunța veniturile nedeclarate, singura măsură posibilă fiind impozitarea. Odată trasă acestă ”linie roșie”, oamenii știu că îi așteaptă închisoarea în cazul în care fiscul constată că își ascund veniturile.

Proiectul lui Gabriel Biriș era ”mai blând” cu cei care refuză să își declare averile, acestea urmau să fie impozitate cu 75%.

SUA sau Marea Britanie aplică periodic această procedură.

Potrivit unei analize a unui grup de experți americani, SUA au recuperat prin această procedură 10,7 miliarde de dolari.

Potrivit unei ”policy paper” a guvernului britanic, Regatul Unit a recuperat prin această procedură aproape 1 miliard de lire sterline.

Italia a aplicat anul trecut această procedură, Wall Street Journal estimând că în acest fel la buget se vor aduna echivalentul a 4,4 miliarde de dolari.

Argentina are în derulare în prezent această procedură, termenul final de depunere a declarațiilor fiind 31 martie 2017.

Publicat la data de 8.9.2016 .

3 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    9.9.2016, 5:44 am

    Se pare că borfaşii au intrat în trepidaţii. Mă refer la cei care au acumulat ilicit. Şi acum şi-ar dori o astfel de, mă rog, amnistie.Mă-ntreb:

    – de ce 4,5 milioane lei/ 1 mil. E şi nu o sumă mai mică? de ce să nu intre la amnistie şi micii bişniţari?;
    – de ce ilicitul să nu se confişte în totalitate?

    Oricum un (cel puţin) mic T0 vom avea la interconectarea bazelor de date ale Fiscurilor din UE.

    Răbdare! Lucrurile, încet-încet vor ieşi la iveală. Succes!

  2. Garbovan
    9.9.2016, 2:26 pm

    Dupa umila mea părere si altora cu care am discutat, nu e nici o simplificare si, in consecinta, nici avantaj pentru instituțiile statului implicate in aplicare; nu e nici mai multa transparenta si claritate si, deci,riscurile de interpretare, cu efecte negative, vizează numai angajatul; avantajele sunt numai pentru angajator!
    Aceasta acțiune seamăna cu cea a maimuței, când nu are ce face: se scarpină in c…r, pana ii da sângele!

  3. Ștefan A.
    10.9.2016, 12:27 am

    Admistia fiscala .
    E plina istoria italiana de admistii fiscale .
    Cote de impozitare ridicole . 5-6 % pentru patrimonii de milioane/miliarde de euro cind in paralel un salariu de muncitor de 1.500 euro net e impozitat cu 23 % pe valoarea bruta .
    Evident ca atunci cind ai averi colosale (comparat cu mujicul de rind) ai posibilitatea sa platesti si contabili “cu staif” care stiu ei mai bine cum sa distribuie averea , conturile la adapost de ochii indiscreti (vezi ultimul scandal din o serie lunga numit Panama Papers)
    Daca esti o multinationala ca Apple , statul american incaseaza doar maruntis . Ca nu degeaba firma are parcate prin conturi offshore peste 500 miliarde dolari bani gheata. Care ar fi impozitate de statul american dar exclusiv imediat ce ar venii rimpatriate .
    Cum la Apple nu sint prosti , prefera sa faca imprumuturi bancare pentru a impartii dividendele anuale actionistilor . Adica creaza datorii cu care impozitarea profitului (declarat in USA si care nu e egal cu profitul general planetar al firmei) e si mai scazuta . 🙂
    Si atunci te intrebi , in o lume globalizata unde cohorte de experti in contabilitate planetara muta banii multinationalelor absolut legal si din un colt al planetei in altul, admistia fiscala e pentru PFA Vasile cu 5.000 euro in un cont elvetian sau pentru un ex ministru ca Darius Valcov (un exemplu notoriu , publicizat dar evident doar punta unui iceberg de coruptie bugetara generalizata ) cu numerarul de milioane ascuns bine peste hotare ?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi

În timp ce programele de guvernare ale partidelor aflate în competiția pentru parlamentare au în centrul scăderi de impozite și taxe după 2 ani...Citeste mai departe »
Valute:
4.5048 lei
4.2225 lei
5.1287 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română