Guvernul a adoptat, joi, ordonanţa de urgenţă privind parteneriatul public – privat (PPP), care modifică reglementările anterioare.
Legea din 2016 a rămas neaplicabilă din cauză că ”normele metodologice de aplicare la care face referire nu au fost adoptate”, scrie chiar în Nota de fundamentare a actului normativ aprobat joi.
În decembrie anul trecut, și Guvernul Tudose a aprobat o ordonanță cu același obiect, de asemenea fără norme de aplicare.
Noile prevederi
Potrivit guvernului, obiectivul unei asocieri de tip PPP este: realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public.
În noile dispoziţii legale, termenul de „proiect” PPP a fost înlocuit cu cel de „contract”, „cu scopul de a înlătura incertitudinea juridică”.
În același scop, „s-a precizat în cadrul mai multor dispoziții aspectul că acordarea unor categorii de drepturi partenerului privat sau companiei de proiect în temeiul contractului de parteneriat public – privat nu va implica parcurgerea unei noi proceduri de atribuire”.
Completările și modificările au în vedere:
- reglementarea posibilității de a realiza în PPP și proiecte care presupun exclusiv operarea unui serviciu public
- clarificarea conceptului de închidere financiară (data la care au fost îndeplinite toate condițiile suspensive pentru intrarea în vigoare a obligației finanțatorilor de a pune la dispoziție fondurile necesare finanțării contractului PPP)
- restricționarea participării partenerului public cu fonduri publice în etapa realizării investiției la 25% din valoarea investiției pentru a acorda prioritate atragerii de fonduri private la realizarea investițiilor publice, reprezentând resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile şi contribuţia naţională aferentă unor astfel de fonduri
- constituirea in termen de 1 an a unui Fond special de finanțare a contractelor PPP care se încadrează în categoria proiectelor strategice
- fondul special de finanțare va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale și nefiscale, inclusiv subvenții, prevăzute de legea specială de înființare a respectivului fond special
- înlăturarea suprapunerilor de reglementare cu legislația achizițiilor publice și concesiunilor realizate în urma adoptării O.U.G. nr. 104/2017 privind modificarea și completarea legii nr. 233/2016 privind PPP, potrivit notei de fundamentare citate.
(Descărcați aici AICI Ordonanța de urgență PPP)
De asemeni, dintre elemente principale ale PPP se mai remarcă:
- durata de cel puțin 5 ani a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei și realizarea unui „profit rezonabil”
- punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice sau, „după caz”, distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc.
- partenerul public va putea transmite sau constitui, în favoarea societăţii de proiect, dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat.
- Durata contractului de parteneriat public-privat se stabileşte, în principal, în funcţie de perioada de amortizare a investiţiilor ce urmează să fie realizate de către societatea de proiect şi în funcţie de modalitatea de finanţare a acestor investiţii.
- Stabilirea duratei se va face astfel încât:
- să se evite restricţionarea artificială a concurenţei
- să se asigure un profit rezonabil pentru domeniul respectiv, ca urmare a exploatării bunului/bunurilor şi operării serviciului public ce formează obiectul proiectului
- să se asigure un nivel rezonabil şi suportabil al preţurilor pentru serviciile ce formează obiectul proiectului, ce urmează să fie plătite de către beneficiarii serviciilor.
Etapele necesare încheierii și începerii executării obligațiilor dintr-un contract de PPP sunt :
- realizarea de către partenerul public a unui studiu de fundamentare;
- aprobarea studiului de fundamentare de către guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale;
- parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;
- aprobarea contractului de parteneriat public-privat rezultat în urma finalizării negocierilor și inițializat de către părți de către guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale;
- semnarea contractului de parteneriat public-privat;
- îndeplinirea tuturor condițiilor suspensive prevăzute în contractul de parteneriat public-privat, inclusiv a închiderii financiare.
Partenerul public are obligaţia de a transmite Institutului Național de Statistică, în termen de 30 zile de la semnare, o copie conformă cu originalul a contractului de parteneriat public-privat.
Guvernul poate decide prin hotărâre ca anumite proiecte pe care le consideră strategice să fie pregătite şi atribuite în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
Iniţiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat aparţine partenerului public.
