Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Document guvernamental: România nu pierde 1,5 miliarde, ci “numai” 150 de milioane de euro. Ariton, Baconschi şi Borbely estimau într-un memorandum cât urma să pierdem prin suspendarea de la tranzacţionarea cu certificatele de emisii de carbon

de Razvan Diaconu 30.8.2011

Ion Ariton şi Laszlo Borbely - doi miniştri care nu s-au înţeles pe banii pe care România încă nu-i câştigase

Guvernul a estimat pierderile cauzate de suspendarea României la tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon la aproximativ 150 de milioane de euro, ca urmare a devalorizării certificatelor de tip AAU, luând în calcul şi pierderi cauzate la celelalte tipuri de certificate, necuantificate însă.

Potrivit unui memorandum (datat 24 august – cu cinci zine înainte de decizia Comitetului ONU) semnat de trei miniştri – Laszlo Borbely (Mediu), Ion Ariton (Economie), Teodor Baconschi (Externe) – şi supus atenţiei premierului Emil Boc, ”numărul estimat de unităţi de reducere a emisiilor oprite de la tranzacţionare din cauza suspendării eligibilităţii” este de 100 de milioane de AAU-uri (Unităţi ale Cantităţi Atribuite), 11.993.777 de ERU (Unităţi de Reducere a Emisiilor) şi 69.934.318 de EUA (certificate de emisii de gaze cu efect de seră – GES).

În cazul AAU-urilor, ministerele estimează că România va pierde aproximativ 150 de milioane de euro, din devalorizarea certificatelor de la 5 euro la 3,5 euro pe bucată.

În cazul celor aproape 12 milioane de ERU-uri, ministerele menţionează ”penalităţi, despăgubiri, devalorizări rezultate în urma întârzierilor ce pot apărea în transferul de ERU”, însă nu se precizează sume exacte.

La cele aproape 70 de milioane de certificate pe schemele europene e tranzacţionare (EUA), cei trei miniştri iau în calcul continuarea tranzacţiilor numai pe piaţa internă.

Înainte de decizia luată în 29 august, de Comitetul de Conformare al Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a ONU privind emisiile de gaze cu efect de seră, Guvernul ştia deja câte certificate de emisii de carbon aveau să fie suspendate României de la tranzacţionare şi estima că suspendarea va dura patru luni, septembrie-decembrie 2011.

”Din experienţa Bulgariei, ca stat membru, a cărei eligibilitate a fost suspendată, operatorii pot deschide conturi în registrele naţionale ale SM UE”, sugerează cei trei miniştri în documentul obţinut de cursdeguvernare.ro.

Cei trei miniştri menţionaţi i-au înaintat lui Boc oficial în 24 august memorandumul, în condiţiile în care ei ştiau că Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto din cadrul Comitetului de Conformare al ONU (CC-EB), la reuniunea din 6-8 iunie 2011, de la Bonn, propusese suspendarea eligibilităţii României de a mai participa la mecanismele de tranzacţionare a drepturilor de emisii.

Astfel, miniştrii români erau aproape siguri că la reuniunea CC-EB din 22-27 august 2011, acest board internaţional avea să decidă aproape sigur suspendarea României de la schemele de tranzacţionare a AAU-urilor şi a celorlalte două tipuri de certificate de emisii menţionate.

”Va fi oferită doar oportunitatea unei declaraţii oficiale şi a unor clarificări pe marginea progreselor realizate şi a celei de-a doua întâmpinări scrise”, anticipau Borbely, Baconschi şi Ariton în memorandum.

Comitetul de Conformare Kyoto a găsit o combinaţie de probleme severe în România

În decizia sa, Comitetul ONU identificase probleme de natură sistemică şi neîncrederea în capacitatea României de a gestiona estimarea emisiilor poluante.

 

”Decizia luată de CC-EB evidenţiază că, în pofida progreselor şi a angajamentului arătat de Guvernul României, problemele identificate au o natură sistemică. Practic, este reţinută neîncrederea în capacitatea autorităţilor publice romne de a gestiona problematica estimării emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel naţional şi de a implementa măsurile recomandate de experţii UNFCCC”, se arată în memorandumul românesc care ia act de problemele constatate de organismul ONU.

”Problema implementării a rezultat dintr-o combinaţie de probleme severe nerezolvate de-a lungul sectoarelor”, menţiona decizia originală a Comitetului de Conformare Kyoto, citat de memorandumul celor 3 miniştri.

Instituţile guvernamentale îşi recunosc deficienţele constatate de organismul internaţional şi artă că ”sistemul administrativ românesc nu a putut sp asigure informaţiile necesare la calitatea şi cantitatea prescrise de regulile adoptate în temeiul” Protocolului de la Kyoto.

Astfel, sunt identificate două condiţii pentru colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră:

  • Existenţa unui personal extrem de bine pregătit şi motivat care să colecteze şi să proceseze informaţiile referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră
  • Coordonarea excelentă între autorităţile administraţiei publice în ceea ce priveşte această problematică.

Practic, cele trei ministere recunosc, implicit, că Guvernul nu dispune de personal bine pregătit şi bine motivat pentru a procesa informaţiile privind mediul. O altă deficienţă rezultată din analiza guvernamentală este proasta cooperare dintre instituţiile statului implicate în gestionarea certificatelor de emisii poluante.

”Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în cadrul mai larg al prevenirii şi combaterii efectelor schimbărilor climatice, nu este o problemă exclusiv de protecţie a mediului, ci una inter-instituţională, care priveşte toate ramurile economiei naţionale”, se mai arată în memorandumul intrat în analiza lui primului-ministru Emil Boc.

Totodată, memorandumul arată că suspendarea României de la tranzacţionare a găsit instituţia competentă cu gestionarea inventarului de gaze cu efect de seră – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) – abia în cursul procedurilor de angajare a 11 persoane care să constituie un serviciu asociat Sistemului Naţional de Estimare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră. Iniţial, în ANPM 5 persoane aveau atribuţii specifice în acest sens.

În schimb, la Direcţia Schimbări Climatice de la Ministerul Mediului au mai fost angajate 4 persoane.

Ce are de făcut România mai departe, pentru a reveni în schemele de tranzacţionare

Anticipând suspendarea de la tranzacţionarea certificatelor, Guvernul a enumerat o serie de măsuri pentru realizarea Inventarului naţional privind gazele cu efect de seră (INGES) până la vizitele inspectorilor Comitetului Kyoto.

  • 1-14 setembrie 2011. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului trebuie să realizeze varianta a treia a inventarului INGES 2011.
  • 15 septembrie. Pregătirea vizitei de revizuire a Echipei Experţilor Revizuitori (ERT) în coordonarea Secretariatului UNFCCC (ERT) a INGES 2011 – stabilirea componenţei echipei responsabile pentru acţiune ş a regimului de de performanţă/serviciu cu caracter permanent pentru persoanele responsabile.
  • 26 septembrie – 1 octombrie Vizita de revizuire a echipei experţilor , pentru revizuirea în ţară a INGES 2011.

De asemenea, pe termen scurt şi mediu, autorităţile române trebuie să realizeze următoarele obiective:

  • Finalizarea celor 4 studii privind monitorizarea implementării la un nivel de calitate acceptabil a rezultatelor
  • Până în 15 septembrie 2011, autorităţile române trebuie să transmită la Comitetul de Conformare al ONU o variantă de revizuire a Inventarului naţional al gazelor cu efect de seră, iar până la 10 decembrie trebuie să ia finalizeze cele patru studii contractate în acest an, privind constituirea inventarului.
  • Ocuparea graduală a noilor posturi alocate Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului , prin mobilizarea de personal expert în activităţile de inventariere.
  • Angajarea unor consultanţi externi care să srijine pe termen scurt autorităţile publice, în vederea ridicării cât mai rapide a suspendării.
  • Cooperarea cu alte state interesate în redobândirea eligibilităţii la tranzacţionarea de certificate de emisii.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.8.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Casa Regală: În această noapte, nu se închid porțile la Palatul Regal

Vladimir Ionescu

Porţile Palatului Regal nu se vor închide în noaptea de joi spre vineri, pentru ca toţi cei care doresc să aducă un ultim omagiu Regelui… Mai mult

Stiri

BCE păstrează neschimbată politica monetară, deși are estimări mai bune privind economia Zonei Euro

Adrian N Ionescu

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să menţină politica monetară ultra-relaxată, cu toate că şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică înregistrată de zona euro… Mai mult

Stiri

Parlament, Buget 2018: Mașina de respins amendamente s-a mutat la comisiile de buget-finanțe

Adrian N Ionescu

Bugetele Ministerelor Transporturilor, Mediului și Agriculturii au fost avizate favorabil, miercuri, și de comisiile parlamentare reunite de buget-finanțe, cu majoritate confortabilă de voturi, la fel… Mai mult

Stiri

Proiectul de lege care introduce manualul unic, aprobat în Guvern

Mariana Bechir

Guvernul a aprobat în ședința de joi proiectul Legii manualului, care introduce în legislație “manualul școlar de bază”. Potrivit explicației oferite cursdeguvernare.ro de către ministrul… Mai mult

Stiri

Transmiterea în Revisal a modificarilor la contractele de muncă – până la 31 martie 2018

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în ședința de joi proiectul de Hotărâre privind registrul general de evidență a salariaților (REVISAL), una dintre prevederi vizând perioada pe care… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent s-a dublat în primele zece luni din 2017

Adrian N Ionescu

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5,302 miliarde de euro, în primele zece luni din acest an, în creştere cu… Mai mult

Stiri

Hidroelectrica: Guvernul reduce la 10% pachetul de acţiuni noi pentru oferta publică prin bursă

Adrian N Ionescu

Guvernul modifică, joi, HG nr. 1066/2013 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Hidroelectrica, reducând pachetul care va face obiectul unei oferte publice de acţiuni noi… Mai mult