Document guvernamental: România nu pierde 1,5 miliarde, ci “numai” 150 de milioane de euro. Ariton, Baconschi şi Borbely estimau într-un memorandum cât urma să pierdem prin suspendarea de la tranzacţionarea cu certificatele de emisii de carbon

de Razvan Diaconu | 30.8.2011 .

Ion Ariton şi Laszlo Borbely - doi miniştri care nu s-au înţeles pe banii pe care România încă nu-i câştigase

Guvernul a estimat pierderile cauzate de suspendarea României la tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon la aproximativ 150 de milioane de euro, ca urmare a devalorizării certificatelor de tip AAU, luând în calcul şi pierderi cauzate la celelalte tipuri de certificate, necuantificate însă.

Potrivit unui memorandum (datat 24 august – cu cinci zine înainte de decizia Comitetului ONU) semnat de trei miniştri – Laszlo Borbely (Mediu), Ion Ariton (Economie), Teodor Baconschi (Externe) – şi supus atenţiei premierului Emil Boc, ”numărul estimat de unităţi de reducere a emisiilor oprite de la tranzacţionare din cauza suspendării eligibilităţii” este de 100 de milioane de AAU-uri (Unităţi ale Cantităţi Atribuite), 11.993.777 de ERU (Unităţi de Reducere a Emisiilor) şi 69.934.318 de EUA (certificate de emisii de gaze cu efect de seră – GES).

În cazul AAU-urilor, ministerele estimează că România va pierde aproximativ 150 de milioane de euro, din devalorizarea certificatelor de la 5 euro la 3,5 euro pe bucată.

În cazul celor aproape 12 milioane de ERU-uri, ministerele menţionează ”penalităţi, despăgubiri, devalorizări rezultate în urma întârzierilor ce pot apărea în transferul de ERU”, însă nu se precizează sume exacte.

La cele aproape 70 de milioane de certificate pe schemele europene e tranzacţionare (EUA), cei trei miniştri iau în calcul continuarea tranzacţiilor numai pe piaţa internă.

Înainte de decizia luată în 29 august, de Comitetul de Conformare al Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a ONU privind emisiile de gaze cu efect de seră, Guvernul ştia deja câte certificate de emisii de carbon aveau să fie suspendate României de la tranzacţionare şi estima că suspendarea va dura patru luni, septembrie-decembrie 2011.

”Din experienţa Bulgariei, ca stat membru, a cărei eligibilitate a fost suspendată, operatorii pot deschide conturi în registrele naţionale ale SM UE”, sugerează cei trei miniştri în documentul obţinut de cursdeguvernare.ro.

Cei trei miniştri menţionaţi i-au înaintat lui Boc oficial în 24 august memorandumul, în condiţiile în care ei ştiau că Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto din cadrul Comitetului de Conformare al ONU (CC-EB), la reuniunea din 6-8 iunie 2011, de la Bonn, propusese suspendarea eligibilităţii României de a mai participa la mecanismele de tranzacţionare a drepturilor de emisii.

Astfel, miniştrii români erau aproape siguri că la reuniunea CC-EB din 22-27 august 2011, acest board internaţional avea să decidă aproape sigur suspendarea României de la schemele de tranzacţionare a AAU-urilor şi a celorlalte două tipuri de certificate de emisii menţionate.

”Va fi oferită doar oportunitatea unei declaraţii oficiale şi a unor clarificări pe marginea progreselor realizate şi a celei de-a doua întâmpinări scrise”, anticipau Borbely, Baconschi şi Ariton în memorandum.

Comitetul de Conformare Kyoto a găsit o combinaţie de probleme severe în România

În decizia sa, Comitetul ONU identificase probleme de natură sistemică şi neîncrederea în capacitatea României de a gestiona estimarea emisiilor poluante.

 

”Decizia luată de CC-EB evidenţiază că, în pofida progreselor şi a angajamentului arătat de Guvernul României, problemele identificate au o natură sistemică. Practic, este reţinută neîncrederea în capacitatea autorităţilor publice romne de a gestiona problematica estimării emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel naţional şi de a implementa măsurile recomandate de experţii UNFCCC”, se arată în memorandumul românesc care ia act de problemele constatate de organismul ONU.

”Problema implementării a rezultat dintr-o combinaţie de probleme severe nerezolvate de-a lungul sectoarelor”, menţiona decizia originală a Comitetului de Conformare Kyoto, citat de memorandumul celor 3 miniştri.

Instituţile guvernamentale îşi recunosc deficienţele constatate de organismul internaţional şi artă că ”sistemul administrativ românesc nu a putut sp asigure informaţiile necesare la calitatea şi cantitatea prescrise de regulile adoptate în temeiul” Protocolului de la Kyoto.

Astfel, sunt identificate două condiţii pentru colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră:

  • Existenţa unui personal extrem de bine pregătit şi motivat care să colecteze şi să proceseze informaţiile referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră
  • Coordonarea excelentă între autorităţile administraţiei publice în ceea ce priveşte această problematică.

Practic, cele trei ministere recunosc, implicit, că Guvernul nu dispune de personal bine pregătit şi bine motivat pentru a procesa informaţiile privind mediul. O altă deficienţă rezultată din analiza guvernamentală este proasta cooperare dintre instituţiile statului implicate în gestionarea certificatelor de emisii poluante.

”Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în cadrul mai larg al prevenirii şi combaterii efectelor schimbărilor climatice, nu este o problemă exclusiv de protecţie a mediului, ci una inter-instituţională, care priveşte toate ramurile economiei naţionale”, se mai arată în memorandumul intrat în analiza lui primului-ministru Emil Boc.

Totodată, memorandumul arată că suspendarea României de la tranzacţionare a găsit instituţia competentă cu gestionarea inventarului de gaze cu efect de seră – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) – abia în cursul procedurilor de angajare a 11 persoane care să constituie un serviciu asociat Sistemului Naţional de Estimare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră. Iniţial, în ANPM 5 persoane aveau atribuţii specifice în acest sens.

În schimb, la Direcţia Schimbări Climatice de la Ministerul Mediului au mai fost angajate 4 persoane.

Ce are de făcut România mai departe, pentru a reveni în schemele de tranzacţionare

Anticipând suspendarea de la tranzacţionarea certificatelor, Guvernul a enumerat o serie de măsuri pentru realizarea Inventarului naţional privind gazele cu efect de seră (INGES) până la vizitele inspectorilor Comitetului Kyoto.

  • 1-14 setembrie 2011. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului trebuie să realizeze varianta a treia a inventarului INGES 2011.
  • 15 septembrie. Pregătirea vizitei de revizuire a Echipei Experţilor Revizuitori (ERT) în coordonarea Secretariatului UNFCCC (ERT) a INGES 2011 – stabilirea componenţei echipei responsabile pentru acţiune ş a regimului de de performanţă/serviciu cu caracter permanent pentru persoanele responsabile.
  • 26 septembrie – 1 octombrie Vizita de revizuire a echipei experţilor , pentru revizuirea în ţară a INGES 2011.

De asemenea, pe termen scurt şi mediu, autorităţile române trebuie să realizeze următoarele obiective:

  • Finalizarea celor 4 studii privind monitorizarea implementării la un nivel de calitate acceptabil a rezultatelor
  • Până în 15 septembrie 2011, autorităţile române trebuie să transmită la Comitetul de Conformare al ONU o variantă de revizuire a Inventarului naţional al gazelor cu efect de seră, iar până la 10 decembrie trebuie să ia finalizeze cele patru studii contractate în acest an, privind constituirea inventarului.
  • Ocuparea graduală a noilor posturi alocate Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului , prin mobilizarea de personal expert în activităţile de inventariere.
  • Angajarea unor consultanţi externi care să srijine pe termen scurt autorităţile publice, în vederea ridicării cât mai rapide a suspendării.
  • Cooperarea cu alte state interesate în redobândirea eligibilităţii la tranzacţionarea de certificate de emisii.

Publicat la data de 30.8.2011 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Textul integral al Declarației de la Roma și hărțile vitezelor reale ale Europei

Uniunea Europeană se va deplasa în continuare pe drumul integrării fără să îi mai aștepte întotdeauna pe cei care se deplasează mai încet –...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Simplu, alb, sec: Guvernul trimite autoritățile locale la bănci să se împrumute pentru atragerea fondurilor europene: liber la depășit limita legală de îndatorare

În plină discuție despre readucerea sub control a deficitului bugetar, periclitat prin măsurile luate deja sau promise, guvernul anunță și prima mare ”tăiere”: Ministerul...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UE în sensul giratoriu: 5 propuneri de ieșire, numai 2 fezabile. De la Europa centrifugă la Europa federală

Comisia Europeană a creionat 5 scenarii pentru evoluția viitoare a UE, adunate într-o Cartă Albă prezentată miercuri de președintele Jean Claude Junker. Scenariile sunt...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

CCR admite sesizarea lui C.P. Tăriceanu și scoate procurorii de la Guvern: verificarea legalității Ordonanțelor e de competența CCR. DNA anunțase fals intelectual și distrugere de înscrisuri

Curtea Constituţională a admis luni sesizarea președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind existența unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, sesizare...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Grup de luptă de nivel brigadă în România – 5 state contribuie cu trupe: UK asigură comanda forței navale la Marea Neagră. Avertismentele fără echivoc ale lui James Mattis

După o reuniune de 2 zile a miniștrilor Apărării din statele NATO, ministrul român Gabriel Leș a anunțat joi că ”13 aliați intenționează să...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română