Acordul de Parteneriat propus de România pentru perioada 2014 – 2020 (prezentat de Ministerul Fondurilor Europene într-o primă versiune), arată pe ce tematici principale se vor cheltui cele aproape 40 de miliarde de euro ce urmează să vină de la Uniune, pentru a atinge ţintele fixate prin Strategia UE 2020.
Documentul nu conţine niciun procent referitor la alocările aferente fiecărei tematici din Acord.
Propunerea de Acord vine la capătul unui șir de controverse și observații pe variantele anterioare, în care comisia Europeană a presat ministerul Fondurilor Europene cu o duritate neobișnuită.
Din punct de vedere instituțional, în proiectul guvernului se precizează că fondurile pentru perioada 2014 – 2020 vor fi gestionate de trei ministere, pentru a eficientiza absorbţia:
- Ministerul Fondurilor Europene se va ocupa de patru programe operaţionale: Infrastructura mare (transport, mediuş și energie); Competitivitate (cercetare – dezvoltare, Agenda Digitală); capital Uman şi Asistenţă Tehnică;
- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – va gestiona programele de dezvoltare regională, programele dedicate cooperării teritoriale europene şi programului Capacitate Administrativă.
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – va avea managementul programelor dedicate agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului şi acvaculturii.
Acordul structurează cinci mari tematici (sau „provocări de dezvoltare”, cum mai sunt numite în document) şi 11 obiective tematice (OT)
Principalele tematici
I. Competitivitatea (Promovarea competitivității economice și a dezvoltării locale)
Aici se va acorda o mare atenţie cercetării şi dezvoltării, activităţilor bazate pe cunoaştere, iar ţinta, fixată prin Strategia UE este ca în anul 2020 să ajungem, la fel ca toate celelalte state membre, ca investiţiile în cercetare, dezvoltare, inovare, făcute atât de stat, cât şi de sectorul privat, să reprezinte 2% din PIB.
În anul 2011, ele se ridicau la valoarea a numai 0,48% din PIB.
Obiective tematice
1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării
2. Îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare
3. Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii
Nevoile identificate în Acord pentru creşterea Competitivităţii sunt:
- crearea unui mediu public de Cercetare – Dezvoltare mai compact şi mai modern, care să se concentreze pe nevoile economiei, schimbările sociale şi tehnologiile în care România are potenţial de clasă mondială, în conformitate cu principiile specializării inteligente şi pentru a creşte gradul de comercializare şi internalizare a cercetării
- promovarea unei culturi a antreprenoriatului şi inovării în întregul sistem educaţional şi în companii.
II. Oamenii şi societatea (Ameliorarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și politici mai bune privind incluziunea socială și educația)
Ţintele de la acest capitol sunt legate de educaţie, sărăcie şi ocupare.
Astfel, România trebuie să ajungă la un procent de ocupare de 75%, pentru grupa de vîrstă 20 – 64 de ani. În 2012, procentul era de 63,8%.
De asemenea, numărul copiilor care părăsesc şcoala la o vârstă mică trebuie să fie în 2020 mai mic de 11,3 %; în 2012 era de 17,4%.
Numărul persoanelor expuse la riscul de sărăcie sau excludere să fie mai mic cu 580.000 (faţă de nivelurile din 2008). În 2011, era cu 240.000 mai mic.
Aici vor trebui rezolvate deficitul de forţă de muncă calificată, angajarea scăzută din mediul rural, ocuparea scăzută la femei şi persoane mai în vârstă, şi este nevoie de măsuri speciale pentru tineri.
(Descărcați AICI draftul integral al Acordului)
Obiective tematice
8. Promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă
9. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei
10. Investirea în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii.
III. Infrastructura (Dezvoltarea infrastructurii moderne pentru creştere şi locuri de muncă)
Creşterea economică a României este împiedicată de infrastructura subdezvoltată şi depăşită, se spune în Acord.
În perioada 2014 – 2020 se va aloca anual 2% din PIB pentru întreţinere şi proiecte de investiţii în sectorul transport.
Principalele direcţii de dezvoltare sunt:
- Îmbunătăţirea accesibilităţii României şi a regiunilor şi conectivităţii acestora cu pieţele
- Îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemului mixt de transport din România şi atractivităţii alternativelor la transportul rutier
- Îmbunătăţirea şi modernizarea transportului urban, ţinându-se seama de decongestionarea aglomeraţiilor urbane.
Obiective tematice
2. Îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare
7. Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor apărute în infrastructura reţelelor importante
IV. Resursele (Optimizarea utilizării şi protecţiei resurselor naturale şi activelor)
Ţintele fixate prin Strategia UE 2020: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (comparativ cu anul 1990), creşterea la 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie şi creşterea cu 19% (10Mtoe estimate) a eficienţei energetice.
Obiective tematice
4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor
6. Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor
V. Guvernanţa (Modernizarea şi consolidarea administraţiei naţionale şi a sistemului judiciar)
Ţintele sunt:
- reformarea politicilor publice, îmbunătăţirea procesului de reglementare şi guvernare, transparenţă şi accesibilitate în administraţia publică
- creşterea eficienţei şi transparenţei şi scăderea birocraţiei în cadrul administraţiei publice
- creşterea eficienţei, transparenţei, accesibilităţii şi consecvenţei sistemului judiciar etc.
Obiective tematice
11. Creşterea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă
2. Îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare.
2 răspunsuri
Guvernele Ro daca nu au aptitudini inventive, novative, creative, trebuie sa se inspire din experienta ALBANIEI stat care a devenit din tara in curs de dezvoltare, a doua perla a Europei dupa Elvetia intr-un termen f scurt.
I.Guvernul Romaniei, la fel ca cel precedent, se afla in perioda „copilariei” sub raport economic si nu da semne de maturitate.
El nu are nici o strategie pentru reindustrializare si nici un „program de reconstructie economica”, in cadrul caruia sa cuprinda si realizeze „tintele (nationale) ca parte concretizata, a celor fixate prin strategia EU 2000”.
Cum putea atunci, ca documentul inaintat UE sa contina procente de alocari nationale, fiecarei tematici din acord, cind guvernul nu stie ce sa faca in Guvernarea economica, pe diverse termene, in diverse domenii si sectoare economice?
Insasi UE este in necunostinta de cauza, asupra a ceeace TREBUIA sa ceara Romaniei, ca pre-conditie la variantele tematice structurate in cele 5 „provocari de dezvoltare”!Cum sa oferi 5 directii tematice, cind nu stii ce vrea sa faca maine, sau peste citiva ani, o tara a UE, care nu-ti prezinta mai intai, „programul de dezvoltare economica” 2014-2020?
1.competitivitatea,despre care se vorbeste la modul absolut general, fara a se cunoaste si actiona asupra componentelor sale punctuale, „primare”:
a.cercetare, dezvoltare, activitati bazate pe cunoastere,etc. cu tinta ca in 2020 sa ajungem ca cercetarea, dezvoltarea, inovarea, cit si sectorul privat sa beneficieze de investitii de 2 la suta din PIB!
Este vorba de o „planificare” in „vid”, nici macar teoretica, cita vreme ea nu se raporteza la ceva concret, cu care sa se articuleze tehnic si economic – deoarece in Romania lipseste un „program de crestere economica de 3-4 la suta pe an” si orice alta exprimare concreta pentru o dezvoltare industriala sau agricola, pe care sa o sustina.
Cu alte cuvinte, cercetarea si inovatia in economie trebuie sa beneficieze de 2 la suta din PIB,fara sa existe o directie dovedita in care poate si trebuie sa se produca, ci doar asa ca sa existe, fiindca ne cere UE!
b.Cum sa creasca numarul si competitivitatea IMM-urilor, cind ele se pot dezvolta doar pe domeniul serviciilor pentru populatie(iar aici,in conditiile scaderii puternice a consumului, intreg spatiul dezvoltarii este ocupat), cind lipseste un „program de reindustrializare”,de 3-4 la suta pe an, pe care sa se articuleze activitatea IMM, incit sa realizeze servicii si productie?Practic economia si industria nationala asupra careia(si pentru care) putem face inventie si cercetare, a disparut!
c.Mediu public de cercetare-dezvoltare modern, nu poate exista odata ce industria siderurgica si chimca este intr-un profund declin, iar investitorii straini care sa investeasca in „industrie prelucratoare”, creatoare de valoare adaugata mare,ne ocolesc cu indirjire, din lipsa functionalitatii economice – ca tara cu competitivitate economica bananiera, de indice 74.
II.Despre oameni si societate – ameliorarea capitalului uman, prin cresterea ratei ocuparii fortei de munca – ce sa mai vorbim ,cu lipsa a 5 milioane de locuri de munca si fara un program national de reindustrializare?
Din promisiunea electorala de crestere economica de 3-4 la suta pe an, 15 miliarde Euro investitii, un milion noi locuri de munca in 2013, s-a ales praful, ele fiind inlocuite cu „programul de impozitere” absoluta, care va conduce – la culmea realizarii economice a USL in 2014:posibilitatea indexarii pensiilor!
III.In lipsa „programului de reconstructie economica si industriala”, pe care l-am oferit Guvernului Ponta, pentru evaluare si promovare(exact acum o luna, fara a primi raspuns), nici nu mai are rost sa vorbim de dezvoltarea infrastructurii, creatoare de locuri de munca, de protectia resurseor si activelor nationale, care vor fi vindute pe nimic.
IV.Cu atit mai putin putem vorbi de modernizarea si consolidarea administratiei nationale, cita vreme aflat in „copilarie” economica, Guvernul nu stie ca,reconstructia economica, reindustriaizarea, inventia si inovatia,cresterea competitivitatii economce, atragerea (si utilizarea) fondurilor UE, a investitorilor straini si in general administrarea performanta a unei tari, este un proces unitar,cuprinzator al tuturor componentelor de mai sus,pe care numai un „program de dezvoltare si crestere economica” asumata de Guvern le poate unifica si aduce sub acelasi numitor: dezvoltare! Fondurile UE si ale investitorilor straini, cercetarea,inventia, inovatia si stiinta ca forta de productie,etc., care sa creieze locuri de munca si cresterea competitivitatii economice nationale nu exista fiecare singura si inafara dezvoltarii industriale,si nu pot fi niciuna realizate separat de procesul national, unitar de dezvoltare!
Incercarea de accesare de fonduri UE si de realizare a fiecareia dintre cele 5 tinte si obiective tematice, separat de un „program de reconstructie economica si industriala”, este dovada naivitatii copilaresti a Guvernului Ponta(cit si a UE), lipsit de viziunea unitara, cuprinzatoare, a procesului de dezvoltare economica a unei tari.Documentul nu contine nici un procent referitor la alocarile aferente fiecarei tematici din Acord, deoarece Romania se afla pe acelasi parcurs economic la intimplare de 23 de ani,fiindca acest Guvern nu va sti niciodata ce trebuie sa faca in economie maine, pe termen scurt, mediu si lung fara progamul economic oferit!