În aceeaşi zi în care guvernul avea pe agendă a treia rectificare bugetară, miercuri, Consiliul fiscal a publicat opinia sa legată de această rectificare, despre care afirmă că se face în baza unor argumente false, cu încălcarea mai multor prevederi legale.
Instituţia constată şi “lipsa de consideratie față de Legea responsabilității fiscal-bugetare, în general, și faţă de Consiliul fiscal ca instituție, în particular”, în condiţiile în care documentele guvernului i-au fost transmise spre analiză cu inacceptabilă întârziere.
În cele ce urmează, pe larg despre opinia Consiliuliui, cu mnţiunea că sublinierile aparţin redacţiei.
Despre derogarea de la lege
Consiliul fiscal a analizat Proiectul de Ordonanță de urgență prin care se aprobă în mod distinct derogări temporare (efective pentru anul în curs) de la prevederile Legii Finanțelor Publice nr. 500/2002 și Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. Aceste două acte normative conţin interdicții de a promova, în primul caz, rectificări bugetare ulterior datei de 30 noiembrie, respectiv de a aproba mai mult de două rectificări bugetare într-un an, in cel de-al doilea caz.
Opinia Consiliului în legătură cu acest aspect:
“Justificarea pentru aceasta suspendare temporară a prevederilor celor două legi, conform preambulului actului normativ, constă în principal în “excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creşterii încasării veniturilor bugetului general consolidat față de estimări şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014”. Argumentul este în mod evident fals, întrucât situația de excedent bugetar dupa 10 luni de executie bugetara nu se datorează nicidecum unor venituri bugetare care să depășească substantial estimările, ci pur și simplu nerealizării cheltuielilor de natura investițiilor: la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investițiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condițiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de- a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiții mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.
Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, situația este departe de a reflecta o bună gestiune si execuție a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacități la nivelul administrării portofoliului de proiecte de investiții publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie. Această afirmatie este confirmată si de modificările propuse de a treia rectificare bugetară, în condițiile în care programul de investiții publice consemnează o nouă reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificări bugetare, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă este una foarte recentă, având loc la finele lunii septembrie.”
În esență, transmite Consiliul fiscal, cea de-a treia rectificare bugetară pentru anul 2014 folosește spațiul fiscal creat de nerealizarea substanțială a cheltuielilor de investiții programate pentru a achita în avans față de eșalonarea stabilită prin lege a unor drepturi de natură salarială câștigate în urma hotărârilor judecătorești, precum și a altor arierate, cu impact favorabil asupra deficitului cash din anul 2015.
Cu toate acestea, se transmite în document, dat fiind faptul că o parte consistentă a acestor drepturi salariale restante, precum și celelalte arierate pe care Guvernul intenționează să le achite au fost deja incluse în execuția pe bază de angajamente (SEC95/SEC2010) încă din anul 2011 – în cazul primei categorii, ori în anul în curs în cazul celei de-a doua categorii, este foarte puțin probabil ca această realocare inter-anuală să genereze o diminuare a presiunilor existente la nivelul deficitului BGC în anul 2015 determinat în conformitate cu normele europene, relevant din perspectiva angajamentelor asumate de România ca membră a Uniunii Europene si respectării prevederilor brațului preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere și ale Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare.
Cu alte cuvinte, plata respectivelor sume s-ar fi putut la fel de bine realiza spre exemplu în luna ianuarie 2015, în baza bugetului ce urmează a fi aprobat, fără ca acest lucru să afecteze negativ dimensiunea deficitului bugetar conform normelor europene și fără să fie nevoie de apelul la multitudinea de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare si, în consecință, subminarea credibilității acestora.
În plus, reducerea cheltuielilor de investitii in 2014 la un nivel minim al ultimilor ani și/sau amânarea acestora ar pune mai degrabă presiune pe deficitul bugetar în anii următori atât în standarde cash cât și în standarde bazate pe angajamente (SEC95/SEC2010).
În opinia Consiliului Fiscal, recursul sistematic la derogări de la legile in vigoare (în special de la legea 69/2010) și ușurința cu care acestea se produc pun în evidență slabiciunile majore ale implementării unui cadru bazat pe reguli în derularea politicii fiscal-bugetare, în condițiile în care prevederile legale nu reușesc nicidecum să inducă constrângeri, asa cum se intenționa prin introducerea lor, în comportamentul decizional al autorităților relevante. Devine evident faptul că statuarea regulilor fiscal-bugetare prin lege nu este suficientă și că instituirea unor reguli funcționale necesită legiferarea acestora la nivel constituțional.
Despre (ne) respectarea regulilor fiscale
Documentul publicat de Consiliul fiscal arată:
“Comparativ cu bugetul aprobat în urma celei de-a doua rectificări bugetare, veniturile BGC cresc cu 1.796,6 milioane lei, iar cheltuielile cu 1.797,5 milioane lei, ceea ce este de natură să atragă o majorare marginală a deficitului BGC, cu 1 milion de lei. Deficitul primar la nivelul BGC crește cu 211 milioane lei, având în vedere revizuirea descendentă operată la nivelul cheltuielilor cu dobânzile (-210,3 milioane lei). Având în vedere cifrele de mai sus, precum și categoriile de cheltuieli afectate, propunerea de rectificare atrage după sine încălcări multiple ale regulilor fiscale statuate de Legea 69/2010 (LRFB) cu modificările și completările ulterioare:
- Încalcă prevederea art. 15 alin. 2 al LRFB potrivit căruia într-un an nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare;
- Încalcă prevederea art. 6 lit. b) potrivit căruia soldul, și respectiv, soldul primar al BGC nu pot depăși plafoanele instituite de Legea companion a Strategiei fiscal-bugetare (în speță Legea 355/2013);
- Încalcă prevederile art.6 lit. a) potrivit căruia cheltuielile de personal exprimate ca procent în PIB nu vor depăși plafonul instituit de Legea companion a Strategiei fiscal – bugetare (Legea 355/2013);
- Încalcă prevederile art. 6, lit. c), potrivit căruia cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, şi cheltuielile de personal nu vor depăşi plafonul instituit de Legea companion a Strategiei fiscal-bugetare (Legea 355/2013);
- Încalcă prevederile art. 9 alin. (2) potrivit căruia totalul cheltuielilor de personal nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar cu ocazia rectificărilor bugetare;
- Încalcă prevederile art. 6, lit. g) potrivit căruia pe parcursul exerciţiului bugetar, creditele de angajament şi cele bugetare aprobate şi neutilizate pentru cheltuieli de investiţii nu pot fi virate şi utilizate pentru cheltuieli curente, având în vedere faptul că majorarea propusă a cheltuielilor curente este acoperită, în vederea înscrierii în ținta de deficit, de reducerea cheltuielilor de capital.
În consecinţă, propunerea de rectificare atrage fie noi încălcări ale regulilor fiscale, fie o majorare a dimensiunii încălcărilor deja existente, Guvernul derobându-se de responsabilitatea respectării acestora prin recursul la derogări de la cvasitotalitatea prevederilor legale care instituie reguli.
Coordonatele celei de-a treia rectificări bugetare – veniturile și cheltuielile
În esență, modificarea principală introdusă de această a treia rectificare bugetară constă în folosirea spațiului fiscal creat de o reducere cu circa 1,8 miliarde de lei a capitolului cheltuieli de capital pentru achitarea în avans față de eșalonarea programată inițial a unor drepturi de natură salarială câștigate în urma hotărârilor judecătorești, care generează o majorare a cheltuielilor de personal cu 2,4 miliarde de lei comparativ cu nivelul avut în vedere în rectificarea bugetară de la finele lunii septembrie.
Achitarea acestor drepturi salariale generează și venituri suplimentare la nivelul categoriilor impozit pe salarii și venit (307,3 milioane lei) și contribuții sociale (1.091,4 milioane de lei), acestea fiind de altfel și categoriile care explică aproape în totalitate majorarea de la nivelul veniturilor totale. Majorări de mică amploare survin la nivelul veniturilor nefiscale (145,3 milioane lei), intrărilor estimate din fonduri europene (234,7 milioane de lei) și donațiilor (18,8 milioane lei), restul categoriilor de venituri rămânând nemodificate comparativ cu estimările anterioare.
La nivelul cheltuielilor bugetare, dincolo de cele două categorii de cheltuieli deja menționate, intervin suplimentări de cheltuieli de circa 1,1 miliarde de lei la nivelul cheltuielilor curente.
Majorările sunt localizate la capitolele bunuri și servicii, alte cheltuieli, transferuri între unități ale administrației publice și proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și sunt compensate parțial de reducerea nivelului estimat al cheltuielilor cu dobânzile și de utilizarea alocărilor din fondul de rezervă bugetară.
Concluzii
Consiliul fiscal își menține rezervele deja formulate în contextul celei de -a doua rectificări bugetare cu privire la nivelul foarte optimist estimat al încasărilor din TVA și al absorbției estimate de fonduri post-aderare, cele două luni de execuție bugetară disponibile suplimentar în acest moment fiind de natură să-i întărească convingerile. Cu toate acestea, apreciază drept puțin probabil ca nerealizările la nivelul acestor categorii de venituri să genereze o majorare a deficitului bugetar, în condițiile în care acestea vor fi probabil compensate de o nerealizare la nivelul cheltuielilor de natura investițiilor, precum și posibil de venituri ceva mai mari decât cele prognozate la nivelul veniturilor din impozitul pe salarii și venit și contribuțiilor sociale.
Referitor la cheltuielile de investiții, este dificil de înțeles cum, de la un nivel de 20,3 miliarde de lei la finele lunii octombrie, cheltuielile de investiții vor ajunge la 37,5 miliarde de lei la finele anului, dat fiind că aceasta ar implica un nivel al cheltuielilor în lunile noiembrie și decembrie comparabil ca dimensiuni cu cel cumulat pe parcursul primelor zece luni ale anului.
Concluzionând, Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanță de urgență), este dovada unei evidente incapacități administrative de programare și executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înțeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eșalonarea programată inițial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condițiile în care apare drept puțin probabil ca aceasta să ușureze construcția bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene și din prevederile Pactului de Creștere și Stabilitate și Compactului Fiscal.
Un răspuns
Este incredibil cum acesti raufacatori inconstienti se joaca cu stabilitatea statului. Pentru ei legea-i nimic. Dau o Ordonanta de urgenta si suspenda aplicarea legii!
Gluma de altadata:
„Lege-i un gard peste care sar dulaii, pe sub care se strecoara cateii, si de care se izbesc toti boii.”
a fost transformata in practica curenta.
Sa fie intelectualitatea acestui stat atit de ticalosita incit sa-i fie pur si simplu indiferenta la aceste improvizatii si atit de neputincioasa incit sa nu poata aduce la tacere aceste maimute urlatoare care sustin ca-s mereu victorioase?