Document / ”Clasa de mijloc la sate”: Planul guvernului, schemele de sprijin, țintele asumate

De Victor Bratu | 21.3.2016 .

lupta-pentru-subventiile-ecologice-taie-ajutoarele-primite-de-fermieri1360311281Prim-ministrul Dacian Cioloș a lansat luni, în cadrul vizitei în județul Alba, “Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, împreună cu viceprim-ministrul Vasile Dîncu și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

Pentru a deveni funcțional, planul are, însă, nevoie de legislație, capacitate de absorbție a fondurilor și o mică revoluție administrativă.

Pachetul prevede multe măsuri concrete, pe lângă soluții de dezvoltare economică generale pentru clasa de mijloc la sate, prin valorificarea fondurilor europene, simplificarea legislativă, implementarea măsurilor deja existente introduse de reforma Politicii Agricole Comune (orientate spre agricultura de mijloc) și implementarea unor măsuri noi, cum ar fi :

  • facilități fiscale pentru asociații și eliminarea dublei impozitări
  • acordarea de vouchere pentru zilieri și meșteșugari independenți (metodă simplificată de plată a taxelor)
  • dezvoltarea învățământului profesional și tehnic agricol, implementarea programul Național ”Primul Utilaj Agricol”
  • constituirea unor instrumente de garantare și creditare din surse naționale (inclusiv microcreditare)
  • debirocratizare și simplificare administrativă în implementarea proiectelor
  • dezvoltarea economiei rurale prin eco și agro-turism

O sinteză a planului lansat luni de premierul Cioloș, în cele ce urmează :

Măsurile concrete: problemele fermierului, soluțiile propuse și targeturile de etapă

Problema: 73% dintre fermieri trăiesc în exploatații de subzistență, 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în Programul Național de Dezvoltare Rurală, așa cum a fost aprobat de fostul guvern.

Viziunea: Fermierul are toate mijloacele necesare să-și întrețină familia, adicăcâștigă din agricultură comparabil cu valoarea medie a altor ramuri economice.

Soluții: Un plan Național de Dezvoltare Rurală mai accesibil micilor fermieri și micului întreprinzător.
Coborârea pragului de eligibilitate de la 8.000 euro producție standard la 4.000 de euro, lărgind baza potențialilor beneficiari de la 61 mii la 374 mii.

Măsurile specifice din PNDR sunt 6.3.- Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 6.2.- Start-up non agricol.

Problema: Cei mai mulți lucrează într-o economie de tip informal, nu au asigurări medicale.

Viziunea: Membrii familiei sunt angajați formal în fermă (normă întreagă și jumătate de normă) sau raportează venituri din fermă care aduc asigurări sociale și medicale.

Soluții: Angajarea membrilor familiei la ferme proprii (mai ales tinerii din categoria vulnerabilă 16 – 24 de ani). Măsuri pentru schimbarea de generații în agricultură

Problema: 1% dintre fermieri sunt membri ai unei asociații, față de peste 50% media UE si peste 90% în statele cele mai dezvoltate.

Viziunea: Fermierul este membru într-o o asociație prin care achiziționează input-uri agricole (semințe, îngrășăminte) și prin care vinde producția sau o procesează pentru a-i crește valoarea.

Soluții: Studiile arată că reticența la asociere nu este cauzată în așa de mare măsură de mentalitate, cât de alegerile economice pe care oamenii sunt obligați să le facă- nu se asociază dacă asta înseamnă dublă impozitare. Se propune :

  • eliminarea dublei impozitări, și alte politici fiscale.
  • Măsurile specifice din PNDR sunt 9.1.-Grupuri de producători și
  • 16.4.- Cooperarea pe lanțuri scurte, încurajarea asocierilor care vând local produse cu valoare adăugată.
  • Accent pe informare și formare profesională, consiliere, adaptată nevoilor fermierilor mici și medii.

Problema: Lipsesc instrumentele financiare dedicate fermelor mici și medii și/sau dobânzile practicate sunt prohibitive

Viziune: Fermierul are acces la credite pentru dezvoltare și co-finanțare, la dobânzi echivalente cu celelalte ramuri economice. Instrumente de microcreditare pentru micii fermieri.

Soluții: Grant + credit pentru cofinanțarea proiectelor din PNDR la dobânzi avantajoase. Creditarea unor proiecte ce nu pot fi finanțate din PNDR (din cauza pragului de eligibilitate sau din cauza epuizării fondurilor alocate) la dobânzi avantajoase. Micro-creditare din fonduri naționale pentru fermele de subzistență.

Problema: Marginalizarea și lipsa accesului la servicii de bază precum educația și sănătate afectează semnificativ calitatea vieții în mediul rural și reduc șansele de ieșire din sărăcie.

Viziunea: Fermierul are condiții si servicii apropiate de cele oferite de mediul urban (școala, servicii de sănătate etc).

Soluții: Centre suport pentru servicii adresate populației rurale și mic urbane. Corelarea cu dimensiunea rurală a Pachetului Anti-sărăcie asumat de guvernul Cioloș, care vizează creșterea accesului la servicii medicale și de educație în zona rurală.

aPropunerea ”Clasa de Mijloc la Sate” cuprinde trei categorii de politici:

  • de Creștere – pentru micii agricultori / locuitori ai satelor prinși în activități non-agricole de mici dimensiuni.
  • de consolidare – pentru cei deja intrați în clasa de mijloc
  • privind Comunitatea – măsuri de dezvoltare a satului ca o comunitate activă, solidară și cu acces la sănătate și educație apropiat de standardele urbane.

Dacian Cioloș: ”Ce am făcut la Bruxelles, îmi doream să se vadă în România”

ciolos“Acum 6 ani, când am început să pregătim Reforma Politicii Agricole Comune, m-am gândit la un moment ca acesta. Ceea ce am făcut acolo, la Bruxelles, îmi doream să se vadă peste câţiva ani de zile, în România. Ceea ce noi facem acum se bazează pe Reforma Politicii Agricole Comune şi pe ceea ce a fost gândit de guvernul anterior care a început să pregătească Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru a implementa reforma. Prin acest pachet preluăm măsurile care au fost gândite şi le adaptăm, întărim și implementăm efectiv.
De ce clasă de mijloc? Pentru că, avem o agricultură bipolară de câţiva ani. Avem ferme foarte mari în anumite zone, dar, din păcate, în zonele agricole mari avem și „pungile de sărăcie” foarte mari, având la extrema cealaltă, fermele de subzistență.
Nu există ţară care să nu se bazeze pe ferma de familie – este exact ceea ce lipsește la noi și ceea ce-și propune acest pachet. De aceea ne-am fixat niște ținte clare și dorim să demarăm câteva proiecte concrete în acest an”, a spus prim-ministrul în discursul de lansare a pachetului pentru “Dezvoltarea clasei de mijloc la sate”.

De ce clasa de mijloc la sate

România rămâne țara celor două agriculturi: una foarte mică și fărâmițată, și o alta foarte mare și industrializată.

Academicianul Ioan Păun Otiman făcea în 2012 o constatare surprinzătoare: structura agrară contemporană a României seamănă destul de mult cu cea din România de dinainte de reforma agrară din 1921.

Potrivit constatărilor guvernului, este bine că România a dezvoltat o agricultură de înaltă productivitate, iar acest pachet de politici nu le afectează în niciun fel, ci doar vine să completeze un gol, la mijlocul segmentului social rural.

Fermele foarte mari nu răspund nevoilor sociale: în zonele cu cele mai mari ferme din România sunt și zonele cu cele mai întinse pungi de sărăcie.

1Pachetul de politici “Clasa de Mijloc la Sate” vine să concretizeze inițiative deja demarate dar disparate și propune politici noi care răspund unei nevoi identificate de strategiile elaborate în ultimii ani, dar ignorate până acum la nivel de implementare și consecvență.

Prin acest pachet, guvernul propune un plan care:

  • Umple golul de dezvoltare al satelor, prin impulsionarea dezvoltării unei clase de mijloc rurale
  • Completează măsurile anti-sărăcie rurală, oferind o șansă de creștere pentru fermierii de semi-subzistență și de consolidare pentru fermierii mijlocii.

Descărcați AICI fișa cu măsuri propuse prin pachetul de politici “Clasa de Mijloc la Sate”

Citiți mai jos analizele cursdeguvernare.ro privind agricultura României și consecințele subdezvoltării sale asupra economiei :

Publicat la data de 21.3.2016 .

4 comentarii

  1. Klopo_Tare
    22.3.2016, 10:07 am

    Let’s get real!!! Sa fim realisti. Nu este in interesul clasei politice aparitia unei clase mijlocii in Romania – dovada? Cele doua actiuni (forfetarul PDL si impozitarea la greu a PFA facuta de PSD). Clasa mijlocie este amenintarea cea mai mare pentru politicieni – o clasa sociala cu o relativa putere economica, incontrolabila(nu poti controla micile afaceri, le poti doar sugruma), dinamica si hotarata pentru schimbare. De aceea in Romania sunt favorizate intreprinderile de stat, cele ale politicienilor si complicilor lor(gen baieti destepti,regii asfalturilor) si multinationalele (care expatriaza veniturile dar cel putin dau de lucru oamenilor). In rest, salariatii cu mintea odihnita si pensionarii cu poza lui Iliescu la rever duc inainte Romania.Spre prapastie…

  2. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica
    22.3.2016, 12:20 pm

    1.Premierul este creatorul unei ideologii economice NOI, contrara celei clasice, care spune ca o clasa mijlocie nationala, se formeaza mai intai la oras, in zona industriala dezvoltata si apoi la tara, prin sustinerea de catre industrie a dezvoltarii agricole.Inversarea ordinii, cita vreme industria nationala este aprope inexistenta si incapabila sa sustina agricultura (cu resurse financiare si prin cerere de produse agricole), este o descoperire ideologica romineasca, pur tehnocrata…
    2.Dezvoltarea agricola din tarile dezvoltate, “invatata” la Bruxelles nu are corespondent economic, tehnic si social in Romania.Privind istoricul ei, observam ca dezvoltarea agricola a tarilor dezvoltate are o istorie de secole, cu acumulari materiale, tehnologice si experienta manageriala treptate, iar orientarea spre agricultura a fost in general fortuita, intr-o vreme in care industria si locurile de munca lipseau pentru tineretul de la sate.Insasi fuga tineretului de ocupatia agricola in epoca postbelica, a fost catalizatorul principal ai mecanizarii/industrializarii agriculturii.
    Astazi, orientarea tineretului catre munca agricola, in care nu exista salariu lunar, nici gospodaria si terenul propriu minimal, lipseste inventarul productiv (care se formeaza greu si in timp), iar cu produsele stai in piata sa cumpere pensinarii doua rosii si trei castraveti, nu poate fi alternativa preferata pentru tineri.Gospodaria rurala este purtata de catre persoane virstnice (sau batrini), incapsbili de emigrare sau de a ocupa un loc de munca in Romania, fiindca stau la tara,iar acestea se gasesc la Bucuresti sau Timisoara.
    3.Cel mai mare obstacol in calea industrializarii agriculturii,este capitalul mare de pornire, respectiv minim 10 – 20 ha da pamint arabil bun la cimpie sau in zona de cultura a vitei de vie si pomilor fructiferi, utilaje si inventarul de lucru, cladirile de pastrare a produselor, acareturilor scumpe si a tutur maruntisurilor necesare.Un alt handicap, este lipsa unor institutii, de la care sa cumpere “experienta” manageriala agricola si cultura stiintifica agricola, in lipsa careia sameni dar nu culegi nimic!
    Pentru ca “proiectul Ciolos” in agricultura sa fie realizabil, ar trebui sa avem tineret si familii de tip “kamikaze”, incit la 25 de ani sa contracteze un credit de 200 – 300 de mii de Euro, sa munceasca 15 – 20 de ani sa-l restituie, iar apoi – intr-un caz fericit, de la 45 – 50 de ani, sa lucreze si pentru ei.Ori alternativele fezabile ale tineretului sint Anglia sau Germania, unde in aceeasi perioada plateste o locuinta, isi educa copiii la scoli europene si se alege si cu o pensie de peste 1000 de Euro!
    4.Iata ca la “surogatele economice” cunoscute ale stingii sau dreptei politice, se adauga una la fel de gogonata, a “tehnocratiei” romanesti!
    Intr-o tara postcomuista, in lipsa viziunii si unui proiect national de “reconstructie economica, industriala si agricola, aflat pe linia stiinei dezvoltarii economice, avem o susccesiune de “reforme” si reformite, care se dovedesc surogate economice pure, ale unor reformatori de ocazie.Situatia este similara cu cea din Cuba, unde in fiecare an ori sezon, se inventa si promova cite o reforma, astfel ca agricultura romaneasca seamana sub raport productiv si tehnologic, cu cea din tara socialsmului (inca victorios).

  3. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica
    22.3.2016, 2:07 pm

    5.Din pacate, Premierul a invatat la Bruxelles tot ceeace este inutil pentru dezvoltarea economica a unei tari:tratarea normativa a dezvoltarii economice, care in Romania are nevoie de o tratare “organizatorica” pina la detaliu.Acolo a invatat ca economiile se conduc prin strategii si directive birocratice, iar nu prin proiecte economice punctuale, racordate la conditionalitatile domeniului, zonei si localitatii in care se realizeaza.In contrapunere si “inafara” aceastei viziuni teoretice/normative si legislative, exista calea organizatorica a dezvoltarii agricole, aflata infara tiparelor teoretice, prin proiecte integrate, industrial/agricole, functie de specificul unor situatii limita, pentru industria si lipsa locurilor de munca dintr-o anumita zona.
    6.Un exemplu de “caz” poate fi situatia C.E.Oltenia, care urmare a nerentabilitatii productiei energetice, datorata puterii calorice reduse a lignitului, poluarii si ieftinirii energiei verzi, etc., are ca singur (si sigur) viitor lichidarea ca principala “gaura neagra” a economiei nationale.Aceasta are insa si posibilitatea unei”tansformari” economice sub conducerea departamentala, abordind activitati specificului propriu si in alte domenii decit exploatarea lignitului.Avind utilaje, putind sa se doteze cu altele, C.E.Oltenia poate realiza DECOLMATAREA lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor din zona sau din tara.
    Poate reda agriculturii zecile de mii de hectare de teren distruse in urma exploatarii lignitului, iar imensele cantitati rezultate prin descoperta pot fi nivelate si deveni terenuri agricole fertile, existind apa si o clima propice agriculturii.
    Printr-un proiect combinat, industrial-agricol se pot atrage bani IN DIRECT de la UE pentru aceasta activitate.Materialul rezultat din decolmatari poate fi prelucrat si depus/folosit ca pamint fertil in zonele nivelate, redate agriculturii – alfel datorita cantitatii uriase nu exista practic unde sa fie depozitat!
    7.Etapa urmatoare, este zonarea functie de potentialul de cultura,respectiv pentru vie si pomi fructiferi, cultura cerealiera si sere/solarii, urmind a se crea si infrastructura agricola necesara:cai de acces, apa si canal, energie electrica si gaze, puturi si aductiuni pentru irigarii, etc.Urmeaza apoi arondarea terenului cu obligatia lucrarii sale cit si restituirea catre cei de la care a fost luat pamintul, a unor suprafete de teren “recuperat”, in vederea creierii de gospodarii personale, necesre sustinerii unor exploatatii agricole mici sau mijlocii, functie de recomandarile expertilor in domeniu.
    8.Urmeaza apoi, etapa identificarii persoanelor interesate in realizarea de exploatatii de tip modern, care sa fie sustinute prin proiecul general de la inceput, cu capitalul material si tehnic de lucru, in asimilarea cunostintele agricola prin cursuri de specialitate,avind asistenta tehnica si stiintifica a fac. de Agricultura Craiova, etc.
    “Pionierii” agriculturii angrenati in acest proiect, vor trebui sustinuti pas cu pas, pina la primele recolte stabile ale fermei proprii – realizaind astfel, ceeace milioanele de fermieri nu pot face singuri, din lipsa de capital si a saraciei nationale.
    Detaliile acestei “afaceri” judetene sint multe altele, dar fondul problemei este acesta: fara a se asigura potentialilor antreprenori bani, resurse materiale si tehnice, fara a fi sustinuti pina la citeva recolte – care sa dovedeasca siguranta lor financiara si materiala – agricultura romineasca ramine cea industriala in putinele zone cerealiere (cu prelucrare masinista) si de secol XIX in restul tarii – unde capitalul si sprijinul necesar pornirii afacerilor agricole este inexistent.Cazul C.E. Oltenia si Gorj este unul special, dar acesta poate fi laboratorul national, in care sa se conceapa si experimenta una din putinele alternative de a scoate agricultura din inapoiere si de a crea “clasa mijlocie”.
    9.Ultima dificultate – va fi aceea a creierii unei infrastructuti tehnice-comerciale, care sa preia, prelucreze, spele, ambaleze, depoziteze, livreze si incaseze de la spermarketuti, banii pentru legumele si frucele livrate.
    Aceasta problema este una din cele mai simple de organizat, deoarece acolo unde apare un volum consistent, de buna caliate de produse agricole, comerciantii vin singuri si rezolva partea lor de activitate.
    10.Daca supermarketurilor straine li se impune sa vinda in proportie de 51 la suta produse agricole romanesti, de unde sa le achizitioneze, daca Romania nu organizeaza o agricultura extinsa, industriala?Sa asteptam ,ca supermarketurile sa cumpere si pamnitul Romaniei si sa faca acolo agricultura pentru a respecta legea celor 51 de procente?

  4. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica
    22.3.2016, 2:53 pm

    10.Proiectul de transformare al C.E.Oltenia ar asigura revirimentul economic in Gorj, judet in care lipsesc cele 80 de mii de locuri de munca pierdute dupa 89 si 12 mii pierdute in 2015, dupa localizarea a citorva spremarketuri straine.
    Acest proiect ar asigura noi consumatori pentru lignit, prin incalzirea pe timpul rece a serelor si solariilor, ar da de lucru industriei locale pentru a produce centrale termice speciale pe lignit (pentru sere), ar oferi comenzi pentru constructia de sere-solarii, de vinzare de masini agricole, de materiale pentru amenajari si tot ce tine de o dezvoltare locala sustinuta.
    Astel ar exista si o alternativa de locuri de munca, pentru disponibilzatii de la C.E. Oltenia.
    Din pacate, la oferta acestui proiect catre C.E.Oltenia (si consiliere pe intreaga perioada a realizarii) – nu am primit nici un raspuns. Aceeasi oferta am facut-o C.Judetean PSD Gorj, ramasa de asemenea fara nici un raspuns.
    Din pacate, problematica si alternativele la stagnarea economica locala sint la fel de lipsite de interesul factorilor politici judeteni/locali, ca si cele de dezvoltare economica si industriala la nivel national.Persoanele din ambele zone politice si economice, traiesc pe termen scurt si in limitele unei gindiri si actiuni economice limitate la profesia de baza:inginer sau economist-contabil al unei intreprinderi sau tari, pentru care interesul, asumarea si raspunderea pentru ziua de maine nu exista…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Cum se poziționează marile puteri ale lumii față de victoria lui Donald Trump

trump Mesajele de felicitare transmise miercuri lui Donald Trump de către liderii marilor puteri mondiale prefigurează noua reașezare geopolitică – Vladimir Putin, Theresa May și...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Dacian Cioloș – Proiectul ”Primele#100dezile – organizarea schimbării”: Programul de guvernare al premierului independent

dacian-ciolos Premierul Dacian Cioloș a publicat luni seara proiectul – în principii și ca set de măsuri generale – pe care l-a promis săptămâna trecută....Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Țara condusă de plagiatori își desființează comisia antiplagiat

andronescu-ponta-jpg Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) nu va mai analiza sesizările de plagiat și nu va mai fi implicat...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Upgradarea finanțării economiei românești: Pas mare pentru Bursa de la București

bvb România a fost inclusă oficial în Watchlist, lista țărilor care prezintă un potențial substanțial de a trece la statutul de piață emergentă, conform deciziei...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Mihai Răzvan Ungureanu a demisionat de la conducerea SIE

ungureanu UPDATE: Președintele Klaus Iohannis a declarat luni seară că va face propunerea pentru un nou șef al SIE parlamentului care va rezulta după alegerile...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română