UPDATE: Claudiu Manda, președintele Comisiei de control a activității SRI, a confirmat că solicitarea a ajuns la Senat:
„Vreau să vă spun că a ajuns la Senat o astfel de solicitare. Am fost sunat spre după-amiază, însă nu am putut să confirm pentru că era pe perioada când se făcea transferul. Sunt zeci de file. Procedural, acestea vor ajunge la Biroul Permanent, iar de acolo la Comisia Juridică”
***
DNA a solicitat Senatului ridicarea imunității lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele acestei camere parlamentare, pentru a-l putea ancheta pentru fapte legate de dosarele Microsoft, a anunțat Digi24, care citează surse judiciare.
Dacă senatorii i-ar ridica imunitatea parlamentară, el ar putea fi pus sub urmărire penală pentru luare de mită, infracțiuni ce ar fi fost comise în timpul mandatului său de premier (2004 – 2008) și în legătură cu afacerea licențelor Microsoft.
Al doilea om de stat din România ar fi luat o mită de 10% dintr-un contract derulat când era premier, iar prejudiciul din acest caz ar fi de aproximativ 19 milioane de dolari.
Călin Popescu Tăriceanu numește acuzaţiile o „ciorbă reîncălzită” şi se declară nevinovat, într-o postare pe contul său de Facebook.
Efectele în spațiul public sunt însă cât se poate de serioase, așa că vreau să fac câteva precizări importante.
În primul rând, nu s-a primit la Senat vreo solicitare din partea procurorilor, așa cum se speculează în presă.
În al doilea rând, presupunând că va veni, aceasta va urma traseul procedural pe care îl urmează oricare astfel de cerere.
În al treilea rând, în timpul guvernării pe care am condus-o nu s-a făcut nicio plată către Microsoft, în cazul licențelor la care face referire dosarul. Contractul a fost semnat în guvernarea Năstase, plăți s-au făcut în guvernările care au urmat perioadei 2005-2008, dar nu în guvernarea Tăriceanu. Hotărârile de guvern, la care văd că face referire o parte din presă, prevedeau începerea procesului de inventariere a licențelor. Am promovat aceste HG în contextul în care Microsoft amenința că va da România în judecată, caz în care riscam ca statul român să piardă mulți bani. În fața acestor evidențe, să vorbești despre acuzații de mită, este lipsit de sens.
Reamintim că la începutul anului acesta DNA a anunțat prescrierea faptelor a șapte foști miniștri acuzați în Dosarul Microsoft. În cazul lui Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, s-a constatat că faptele nu existau.
Faptele prescrise erau de abuz în serviciu, iar legea prevede un termen general de 10 ani în cazul acestor infracțiuni.
Procurorul de caz a calculat greșit termenul: data săvârșirii ultimei acțiuni este 21.10.2004, data adoptării Hotărârii de guvern nr.1778/21.10.2004, moment de la care a început să curgă termenul general de prescripție a răspunderii penale (și nu de la data producerii prejudiciului efectiv, respectiv data de 15 aprilie 2009, momentul plății ultimei rate aferente contractului nr. 0115RO/15.04.2004).
