DNA a sesizat marți Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), întrucât consideră că declarațiile referitoare la Dosarul Belina făcute de ministrul Justiției, Tudorel Toader, reprezintă o „imixtiune în activitatea procurorilor”.
În afară d efaptul că preluarea declarației minsitrului a afectat independența sistemului judiciar și a dus la manipularea opiniei publice, DNA face și o precizare strict tehnică pentru Tudorel Toader – decizia CCR privind ancheta în cazul OUG 13 vizează acte normative de nivelul legilor și ordonanțelor de urgență și nu actelor administrative emise prin hotărâri de guvern.
Prezentăm integral comunicatul DNA:
Declarațiile domnului Tudorel Toader, ministrul Justiției, cu privire la o anchetă penală a D.N.A. în curs, ce are ca obiect cercetarea unor fapte penale, reprezintă o formă de imixtiune în activitatea procurorilor. Sub acest aspect, procurorul șef al D.N.A. a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) să analizeze dacă aceste afirmații sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar, întrucât prin declarațiile din data de 26 septembrie 2017, domnul ministru al Justiției a indus ideea în opinia publică că activitatea procurorilor nu se desfășoară în limitele cadrului legal.
În susținerea cererii adresate C.S.M. se mai arată: “apreciem că exprimarea publică a unui punct de vedere trebuie, în mod obligatoriu, să respecte principiul responsabilității, deontologia profesională și buna credință. Acreditarea ideii că procurorii D.N.A. nu investighează fapte ce reprezintă încălcării ale legii penale sunt de natură să afecteze încrederea opiniei publice în activitatea desfășurată de D.N.A. Preluarea afirmațiilor și de către alte publicații a contribuit la amplificarea acestor consecințe, cu afectarea independenței întregului sistem judiciar și manipularea opiniei publice”.
2. Cu privire la problema de drept invocată în declarațiile ministrului Justiției, precizăm că aceasta a fost tranșată în mod definitiv de către Înalta Curte de Casație Și Justiție prin Decizia penală nr. 13 din 24 ianuarie 2014 a completului de 5 judecători, prin care s-a stabilit că fapta ministrului care promovează o hotărâre de guvern având ca obiect trecerea în mod nelegal a unui bun imobil din domeniul public al statului într-o altă formă de proprietate publică, producând un avantaj patrimonial unei societăți comerciale, constituie infracțiunea de abuz în serviciu.
3. În ceea ce privește decizia Curții Constituționale a României nr. 68 din 27 februarie 2017, precizăm că aceasta este aplicabilă unor acte normative de nivelul legilor și ordonanțelor de urgență și nu actelor administrative emise prin hotărâri de guvern.
Declarația de marți a ministrului Toader la care se referă Direcția Anticorupție:
„Hotărârile de guvern sunt acte normative infralegale, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea.
În această ipoteză, că e hotărâre de guvern, că e ordin de ministru, verificarea legalităţii catelor normative infralegale se realizează de către instanţa de contencios administrativ.
Multe hotărâri de guvern au fost atacate la instanţele de contencios administrativ spre a se verifica de către judecător legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ”, a spus Tudorel Toader.
