Distribuția în ”blană de leopard” a PIB: Axele de subdezvoltare Nord-Sud și Vest-Est și contribuția județelor la PIB

de Marin Pana | 17.2.2015 .

agricultura-romaniaDatele prezentate de Comisia Naţională de Prognoză referitor la contribuţia fiecărui judeţ la realizarea PIB la nivel naţional arată un decalaj semnificativ atât între regiunea Capitalei şi celelalte regiuni de dezvoltare cât şi, mai ales, în interiorul acestor regiuni.

Bucureştiul înseamnă mai mult de un sfert din economia României, în timp ce cele mai slab dezvoltate 11 judeţe ale ţării totalizează mai puţin de 10% din PIB.

Simplificat, situaţia se prezintă sub forma unei combinaţii între şapte regiuni care aduc în medie cam zece procente din PIB plus regiunea Capitalei, care vine aproape cu restul de 30%.

Uşor peste medie figurează regiunea Sud Muntenia şi sub medie apare semnificativ regiunea Sud-Vest Oltenia (v. tabelul).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dată fiind şi concentrarea populaţiei din zona Capitalei, din punct de vedere economic împărţirea pe actualele regiuni de dezvoltare apare ca fiind destul de bine echilibrată.

(Citiți și: ”Analiză / Cele 4 Românii și drumul fiecăreia până la euro. Divergența internă severă”)

Diferenţele majore re regăsesc nu atât între aceste regiuni ci în interiorul lor, unde regăsim un judeţ relativ puternic, aflat într-un raport situat între 3,5 la 1 şi 5 la 1 faţă de cel mai slab judeţ.
(V. mai jos tabelul cu contribuțiile județelor la rezultatul regiunilor și cu raportul de divergență din chiar interiorul regiunilor )

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Primul şi al doilea judeţ ca forţă economică reuşesc aproape în toate cazurile să aibă o pondere majoritară în rezultatele consemnate, perechile formate regional fiind :

  • Constanţa-Galaţi (58% din PIB-ul regiunii din care fac parte)
  • Prahova-Argeş (55% din PIB-ul regiunii din care fac parte),
  • Dolj-Gorj (61% din PIB-ul regiunii din care fac parte ),
  • Timiş-Arad (72% din PIB-ul regiunii din care fac parte ),
  • Cluj-Bihor (56% din PIB-ul regiunii din care fac parte ).

Regiunile de Nord-Est şi Centru se aseamănă ca distribuţie interioară prin aceea că sunt la aproximativ la 50% cu primele două judeţe şi 70% cu primele trei, deoarece poziţia de „first runner up” este dublată.

Iaşiul secondat de Bacău şi Suceava, cu ponderi aproape identice, iar Braşovul de Sibiu şi Mureş, aflate la foarte mică diferenţă.

Axele de subdezvoltare: Nord-Sud și Vest-Est

Distribuţia PIB „în blană de leopard”, cu o minoritate de judeţe intens colorate de rezultate şi o majoritate formată din judeţe rămase serios în urmă, este corentă la nivel naţional, fiecare regiune venind cu câte o reprezentată în topul ponderilor în PIB la nivel naţional, unde am tras linia la trei ( sau aproape trei) procente.

tabel 3Excepţia o constituie regiunea Sud Muntenia, care are două reprezentante în acest top, Prahova şi Argeş. Situate la mica distanţă de regiunea Capitalei, aici avem nucleul dur al economiei româneşti.

Poziţia extremelor din clasament ale reprezentantelor regionale, axa Timişoara – Iaşi, ar creiona, la o privire sumară destul de bine, o corelaţie de scădere a nivelului de trai de la vest la est şi de la nord la sud.

Există, însă, două probleme de concentrare a sărăciei în acest peisaj. Prima, în centrul ţării, unde (prin dimensiunea destul de mică şi prin condiţiile geografice mai dificile), judeţul Covasna este, de departe, cel mai puţin însemnat ca nivel economic, atât din perspectivă naţională, cât (atenţie !) şi din perspectivă regională.

Nici vecinul Harghita nu stă prea bine dar, totuşi, figurează pe locul 11 la nivel national, reuşind să treacă de puţin pragul simbolic de 1% aport la PIB-ul naţional.

Surpriza vine, însă, atunci când, puse la rând, se observă uşor cum particula “Sud” apare la şase din cele mai slabe 11 judeţe (cele cinci grupate plus Mehedinţiul la concurenţă cu Covasna).

tabel 4Avem de-a face cu o adevărată centură a sărăciei, întinsă pe tot sudul ţării, din Banat şi până la Deltă. Care se îmbină, însă, cu relativa prosperitate a judeţelor situate în proximitate (inclusiv zona capitalei), aflate în marea lor majoritate ( excepţie fac poziţiile 4, 6 şi 8 din topul ponderilor ridicate) tot în jumătatea de jos a României, aşa cum apare ea pe hartă.

Aici se percep cel mai acut decalajele relative de dezvoltare la nivel national şi nu în Regiunea Nord-Est. Unde sărăcia, ca fenomen, este cert de mai mare amploare dar şi, oarecum, mai puţin dureros, deoarece se manifestă mai uniform ( aici întânim şi decalajul minim între judeţele care compun regiunea).

Sunt aspecte care ar trebui să dea de gândit, cel puţin din perspectiva abordărilor de atribuire a fondurilor (inclusive europene şi nerambursabile) menite să asigure reducerea decalajelor de dezvoltare. Cu eventuala deplasare a accentului în profil intraregional, nu doar între regiuni sau ca medie între România (privită ca un bloc omogen) şi ţările dezvoltate din Occident.

Publicat la data de 17.2.2015 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    18.2.2015, 11:36 pm

    Ce alte asteptari pot exista intr-o tara lipsita de un proiect de dezvoltare economica postaderare, decit o dezvoltare economica haotica, cu diferente imense intre zonele de dezvoltare si cele de perpetua stagnare…

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »