Neînțelegerile cu autoritățile europene privind termenii și și viitorul acordului de salvare a economiei Greciei au condus la o rară disensiune în interiorul conducerii Fondului Monetar Internațional, scrie marți Financial Times.
Instituțiile europene și FMI se contrazic de peste un an în legătură cu opinia instituției de la Washington, care vede ca mult prea împovărătoare țintele fiscale impuse Atenei de către creditorii europeni, și cu apelurile la acceptarea unei tăieri pe termen lung a datoriilor.
Disputa a pus sub semnul întrebării alăturarea FMI la programul în derulare cu Grecia, în valoare de 86 miliarde euro, și i-a determinat din nou pe oficialii germani să afirme, luni, că fără suportul financiar al FMI programul de salvare al Greciei ar trebui să fie oprit. Poziția Germaniei, scrie FT, este de natură să pună guvernul grec în fața unei posibile reveniri a crizei financiare.
Într-un raport care analizează economia Greciei, care deocamdată nu a fost dat publicității, conducerea FMI afirmă că datoriile Greciei nu sunt sustenabile și se înscriu pe o orbită ”explozivă”, urmând să ajungă până în 2060 la de trei ori valoarea anuală a economiei Greciei.
(Citiți și: FMI: Grecia nu poate fi salvată dacă UE nu acceptă restructurarea datoriilor)
Raportul FMI, consultat de FT, este caracterizat de oficiali europeni drept extrem de pesimist și puțin probabil.
Suplimentar, după ce raportul a fost discutat luni în boardul instituției, FMI a dat publicității un comunicat neobișnuit, în care se recunoaște că executivul Fondului are opinii divergente asupra conținutului acestuia.
”Majoritatea” celor 24 de membri ai conducerii ”a fost de acord cu pertinența evaluării” conținute de revizia asupra economiei Greciei, afirmă comunicatul. Dar, continuă comunicatul, ”câțiva au formulat opinii diferite legate de traiectoria fiscală și sustenabilitatea datoriei externe”.
Conducerea FMI utilizează consensul, iar deliberările au loc în spatele ușilor închise, anunțând foarte rar neînțelegeri pe tema subiectelor în dezbatere.
FMI nu a dezvăluit numărul sau numele celor care au formulat opinii contrare majorității, iar comunicatul subliniază dificultatea continuării programului de salvare a economiei Greciei.
Ultimul comunicat FMI, scrie FT, arată și dificultățile pe care le întâmpină Christine Lagarde, directorul executiv al Fondului care îi contrazice pe creditorii europeni în ceea ce privește condițiile bailout-ului Greciei.
FMI a fost criticat încă din momentul în care s-a alăturat bailout-ului decis de Europa în 2010 în special din cauza țintelor fiscale pe care le-a avansat, mult diferite de cele emise de autoritățile europene.
FMI continuă de cel puțin 2 ani să contrazică Germania și alte state membre ale Zonei Euro în ceea ce privește nevoia de ștergere va unor datorii.
(Citiți și: FMI face presiuni ca Grecia să nu plătească dobândă la credite, până în 2040)
Etichetând datoria publică a Greciei drept ”nesustenabilă”, FMI face imposibilă propria contribuție la programul de salvare- regulamentul împiedică instituția să contribuie financiar într-o situație fără ieșire. În consecință, FMI pare să forțeze în acest mod fie ștergerea unei părți a datoriei, fie rescadențarea, pe termen lung, a acesteia.
În contradicție cu ceea ce afirmă creditorii europeni, FMI a mai anunțat că ”majoritatea” conducerii ”este de acord că Grecia nu mai are nevoie în acest moment de consolidare fiscală, dat fiind că estimările legate de excedentul fiscal pe termen mediu indică faptul că acesta se situează în jurul a 1,5% din PIB”.
Dar, precizează comunicatul de luni al FMI, ”anumiți membri ai conducerii consideră că un excedent de 3,5% din PIB în 2018 ar fi indicat” pentru a atinge termenii programului de salvare negociat în 2015.
”Majoritatea” directorilor au mai manifestat suport pentru abordarea că, ”în ciuda eforturilor enorme făcute de Grecia și a generozității partenerilor săi europeni, este nevoie de relaxarea condițiilor pentru ca datoria externă să devină una sustenabilă”, mai scrie în comunicatul de luni al Fondului.
FMI a admis luni că Grecia ”a marcat progrese semnificative” de la debutul crizei, chiar dacă ”consolidarea fiscală semnificativă a adus costuri importante în societatea grecească”.
Economia Greciei a revenit la o ”creștere modestă” de 0,4% în 2016, iar estimările FMI indică o accelerare a creșterii de până la 2,7% în 2017.
