Ambasadele Olandei din toate statele europene au organizat luni conferințe de presă în care au prezentat public prioritățile președinției olandeze a Consiliului UE. La București, ambasadorul olandez Stella Ronner a transmis oficialilor români că una dintre prioritățile următoarelor 6 luni se referă la clarificarea ”problemelor din spaţiul Schengen”, discuțiile privind extinderea zonei nefiind din acest motiv prioritare.
”Zona Schengen este sub o mare presiune”
„Există multe evoluţii în legătură cu spaţiul Schengen, mai exact zona este sub o foarte mare presiune. Vom vedea cum continuă aceste evoluţii şi nu o vom lua înainte în ceea ce priveşte extinderea zonei„, a spus luni ambasadorul Stella Ronner, la conferinţa de presă organizată cu ocazia lansării preşedinţiei olandeze a Consiliului Uniunii Europene.
Diplomatul olandez a afirmat că atenţia UE trebuie concentrată pe întărirea graniţelor sale externe.
„Spaţiul Schengen este sub o presiune imensă, ceea ce înseamnă că trebuie să ne uităm mai atent la graniţele externe. Asta facem, pe acest lucru se concentrează discuţiile în acest moment. Din acest motiv, problemele şi provocările din UE şi Schengen acum sunt atât de mari încât pe acest lucru trebuie să ne concentrăm eforturile. (…) Desigur, se ridică întrebarea despre ce fel de spaţiu Schengen vorbim. În acest moment sunt şase ţări membre Schengen care au impus măsuri temporare”, a afirmat ambasadorul Stella Ronner.
Olanda este unul dintre puținele state europene care continuă să formuleze obiecții cu privire la admiterea României și Bulgariei în Schengen.
Formal, aceste obiecții au fost legate, în timp, fie de calitatea statului de drept, fie de ineficiența în combaterea corupției, fie de decalajele înregistrate în tandemul România-Bulgaria.
Germania amână un verdict
În ceea ce priveşte apărarea graniţelor Europei, România ”a făcut eforturi”, admitea săptămâna trecută, joi, cancelarul german Angela Merkel, după întrevederea pe care a avut-o la Berlin cu premierul Dacian Cioloş.
Pentru a se pronunța în legătură cu admiterea României în spațiul Schengen, Germania aşteaptă însă raportul CE privind combaterea corupției.
”Cred că proiectul Schengen este de cea mai mare actualitate şi cred că există motive bune să facem totul să fie garantată libera circulaţie în cadrul graniţelor Schengen. (…) Schengen este un instrument de creştere economică şi este apreciat de cetăţenii europeni, şi de aceea trebuie să facem totul să fie păstrat şi bineînţeles să dăm posibilitatea acestor ţări care nu fac parte din spaţiu să devină membu Schengen.
Este corect că România a făcut foarte multe eforturi în apărarea graniţelor, aşteptăm însă următorul raport CE privind corupţia. Aşteptăm să vedem că în acest raport se regăsesc toate eforturile României de combatere a corupţiei astfel încât să adere la spaţiul Schengen”, afirma cancelarul Merkel.
Premierul Dacian Cioloş asigura la Berlin că România a făcut mari progrese de combatere a corupţiei, că acest lucru este vizibil, iar actualul guvern va continua eforturile astfel încât aceste progrese să se regăsească şi în viitorul raport al Comisiei Europene.
Priorități olandeze la nivel european
Începând cu 1 ianuarie 2016, până pe data de 30 iunie 2016, președinția rotativă a Consiliului este asigurată de Olanda, care dorește ca Uniunea Europeană să se concentreze ”pe ceea ce contează pentru cetățenii europeni și pentru afacerile europene- o Uniune care să asigure creștere economică și locuri de muncă”.
Pentru următoarele 6 luni, noua președinție a stabilit 4 zone de acțiune prioritare:
- Migrație și securitate internațională
- Un mediu economic sănătos și o Zonă Euro puternică
- Europa, o zonă a inovării și creatoare a locurilor de muncă
- Politici energetice și de mediu anticipative
După data de 30 iunie 2016, președinția Consiliului va fi preluată de Slovacia, apoi de Malta, tot pentru perioade de 6 luni.
Statele membre UE colaborează îndeaproape în grupuri de 3 pentru asigurarea președinției Consiliului Uniunii, astfel încât să se asigure o continuitate a politicilor europene.
Sistemul, instituit prin Tratatul de la Lisabona din 2009, este menit să formuleze obiective europene pe termen lung și să pregătească o agendă comună, cu subiecte de interes major care să facă obiectul politicilor promovate de Consiliu pentru perioade de minim 18 luni.
Pe perioada de 6 luni în care asigură președinția UE, fiecare stat membru al unui ”trio” (în cazul de față Olanda- Slovacia-Malta) își pregătește, în cadrul general agreeat, propriul program detaliat de acțiune.
România va face ”trio” cu Austria și cu Finlanda, urmând să asigure președinția CE în perioada iulie- decembrie 2019.
