Miniștrii de Finanțe din Grupul G7 al țărilor industrializate vor discuta, azi, în regim de urgență, despre problemele din zona euro, semn că îngrijorarea globală crește în ceea ce privește amenințarea pusă de problemele din interiorul celor 17 țări membre ale zonei euro – transmite Reuters.
Grecia, Irlanda și Portugalia se află toate în programele de împrumut ale UE și FMI, iar piețele financiare sunt neliniștite în legătură cu riscurile puse de criza bancară din Spania și de alegerile din Grecia din 17 iunie, care ar putea conduce la ieșirea acestei țări din spațiul monedei unice. ”Ne aflăm într-un punct în care trebuie să ajungem la o înțelegere comună asupra problemelor cu care ne confruntăm”, a spus ministrul japonez de Finanțe, Jun Azumi.
Omologul său canadian, Jim Flaherty, aprecizat că miniștrii și băncile centrale din SUA, Canada, Japonia, Marea Britanie, Germania, Franța și Italia vor avea o teleconferință, pentru a crește presiunea asupra Europei, care trebuie să ia măsurile necesare ieșirii din criză.
Autoritățile de la Toronto și Washington au cerut mai multe acțiuni în acest sens. ”Piețele rămân sceptice că măsurile luate deja ar fi suficiente pentru a asigura redresarea economică a Europei și pentru a înlătura riscurile ca această criză să se adâncească”, a spus și purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.
Ca un semnal al îngrijorării crescute legate de datoriile europene, rata dobânzilor la Banca Centrală a Australiei a scăzut, azi, cu 25 de puncte de bază, până la 3,50%, cel mai mic nivel din ultimii ani, argumentul fiind slăbirea economiei europene. Presiunea crește în special pentru Germania, cel mai mare plătitor al UE, pentru a renunța la austeritatea fiscală în cazul economiilor slăbite de criză și pentru a pune un accent mai mare pe creșterea eocnomică pe termen scurt.
Grupul G7 vrea mai multe progrese la summitul UE din 28-29 iunie, deși, probabil, reuniunea în sine va afecta negativ piețele financiare globale.
Există însă o șansă foarte mică, totuși, ca G7 să promită o acțiune coordonată pentru a reduce volatilitatea excesivă pe piețele actuale, a precizat sursa citată de Reuters.
Japonia se teme ca un yen puternic, care a fost un rai pentru investitori, până acum, în timpul crizei euro, ar putea aduce economia sa în recesiune.
G7 va mai cere acțiune susținută la Grupul G20 al economiilor importante, în Mexico, între 18-19 iunie, pentru că acest grup include China, cea care a avut un rol major de jucat înt impul crizei financiare din perioada 2008-2009.
Germania a anunțat, ieri, că Spania trebuie să decidă dacă va cere ajutor financiar sau nu, după ce presa a relatat că Berlinul ar fi presat Madridul să solicite acest sprijin extern. Liderii nemți au exclus posibilitatea ca Spania să primească bani europeni pentru recapitalizarea băncilor, fără ca Madridul să accepte un program de împrumut, cu anumite criterii clare. Băncile spaniole au dificultăți din cauza datoriilor de pe piața imobiliară. Berlinul face, însă, presiuni pentru ca partenerii săi europeni, inclusiv aliatul apropiat Franța, să accepte să renunțe la o anumită parte a suvernaității fiscale, pentru o uniune europeană mai strânsă.
SUA, care deține președinția grupului G7, vrea ca Europa să lupte mai ferm cu criza. Președintele Barack Obama, care candidează pentru un nou mandat la Casa Albă, în alegerile din noiembrie, a acuzat criza din zona euro ca fiind vinovată pentru lenta redresare economică a SUA.
Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a spus că va propune o foaie de parcurs, la summitul din această lună, pentru a se obține o uniune fiscală mai strânsă, până la sfârșitul lui 2012, care să includă și propuneri privind integrarea sistemelor bancare. Germania, care dorește să limiteze datoriile pentru contribuabilii proprii, fiind cel mai mare contributor la fondurile de ajutorare din zona euro, a respins până acum propunerile privind o uniune bancară, cu o garanție comună a depozitelor bancare și un fond comun de redresare a băncilor cu probleme. Potrivit unor surse, însă, Germania nu se așteaptă la o decizie finală pe această temă până în primăvara anului viitor.
Pe de altă parte, China a cerut agențiilor economice principale, inclusiv băncii centrale, să elaboreze planuri și scenarii privind riscurile economice potențiale, în cazul ieșirii Greciei din zona euro. Printre aceste măsuri se numără stabilizarea monedei naționale, yuanul, și politici pentru stabilizarea economiei, precum și control mai strict asupra fluxurilor externe de capital.
Oficialii europeni au încercat să convingă Beijingul, care are rezerve imense de lichidități, să susțină eurozona, cumpărând bonduri ale țărilor cu probleme, dar până acum China a refuzat, de teama criticilor venite din partea opiniei publice chineze.
