joi

28 martie, 2024

1 martie, 2015

drapel-guvern-Comisia Europeană (CE) a decis să demareze procedura de dezechilibru macroeconomic pentru România, țară identificată încă din luna noiembrie 2014 că înregistrează dezechilibre economice, a anunţat săptămâna trecută Comisia Europeană.
Explicațiile pentru ”picarea examenului” dat în fața Comisiei sunt prezentate în cele ce urmează, cu observația că nu am reușit să obținem decât o singură notă de trecere din cele opt posibile.

1.România nu a făcut nici un progres (no progress) în ceea ce privește recomandarea specifică de țară (prescurtat CSR) nr.1 a CE. Acest fapt exclude din start o evaluare de conformitate cu Pactul de Stabilitate și Creștere (Stability and Growth Pact în lb. engleză).
CSR 1 privea implementarea măsurilor convenite prin programul de asistență financiară încheiat la 6 noiembrie 2013 cu Uniunea Europeană și FMI. Nici o misiune trimisă pentru a verifica stadiul de transpunere în fapte a condiționalităților din acord nu au ajuns nu a fost finalizată cu succes.

***
Terminologie:
Sintagmele utilizate pentru a evalua implementarea recomandărilor Comisiei Europene:


a.No progress – statul membru nu a anunțat sau adoptat nici o măsură cerută (n.r.- echivalent nota 1-2 din 10)
b.Limited progress – anumite măsuri au fost luate dar sunt insuficiente și există riscul ca implementarea efectivă să nu aibă loc (n.r. – echivalentul notelor 3-4 din 10)
c.Some progress – statul membru a anunțat sau aadoptat măsurile cerute, acestea sunt promițătoare, dar nu toate au fost implementate sau implementarea nu este sigură în toate cazurile ( n.r. – nota 5-6 din 10)
d.Substantial progress – măsurile au fost luate integral și majoritatea lor au fost implementate, rămânând ca efectele lor să se vadă în timp (n.r. – nota 7-8 din 10)
f.Fully addressed – măsurile au fost luate, implementate și și-au dovedit eficiența în privința cerințelor specificede țară (n.r. – nota 9-10 din 10)
***

2.În ce privește implementarea strategiei bugetare, măsurile pentru realizarea obiectivului pe termen mediu ( 1% deficit structural – binecunoscutul MTO), îmbunătățirea colectării taxelor, reducerea fraudelor la TVA și reforma sistemului de pensii, calificativul primit a fost ”some progress”, echivalent cu o notă de trecere, de altfel singura după cum se va vedea în continuare.

De reținut, însă, și aici, calificativul a fost obținut la limită ( mai degrabă nota 5 decât 6), din combinarea a două calificative de ”limited progress”, luate la îmbunătățirea colectării TVA și reducerea muncii la negru și, respectiv, reforma pensiilor, cu unul singur de ”some progress”, la reducerea taxării muncii (și aici a fost criticată aplicarea uniformă, fără reducerea mai pronunțată a taxării pe veniturile mici).

3.La reforma sectorului sanitar am primit ”limited progress” la management și controlul sistemului, ceea ce a prevalat per total asupra calificativului ”some progress”, luat la pachetul de asistență medicală minimă și aprobarea Strategiei Naționale de Sănătate.


4. La întărirea măsurilor active pentru consolidarea pieței muncii, îndeosebi pentru tineri și persoanele în vârstă, verdictul dat a fost ”limited progress”. Aici s-au regăsit aprecierile de ”some progress” pentru angajarea tinerilor cu cele de ”limited progress” pentru persoanelele în etate și capacitatea Agenției Naționale de Ocopare a Forței de Muncă (ANOFM) și ”no progress” la stabilirea în mod transparent a salariului minim pe economie.

5.Îmbunătățirea sistemului de pregătire profesională, învățarea pe tot parcursul vieții și accesul la educația primară au fost taxate cu ”limited progress”. Aici deficiențele rămase de rezolvat la educarea copiilor au prevalat asupra unor măsuri bune luate în sensul îmbuntățirii învățământului vocațional și educației superioare.

6. În privința reducerii sărăciei și a eficientizării transferurilor sociale, aprecierea a fost tot cea de ”limited progress”. Abandonul școlar și situația populației de etnie romă, care nu au primit notă de trecere, au înclinat balanța în defavoarea măsurilor considerate suficient de bune ( ”some progress”) luate pentru copii și pesoanele cu dizabilități.

7.Întărirea capacității administrative a fost calificată, la limită, drept ”limited progress”, urmare a scorului de 3 la 2 între notele de ”limited progress” și ”some progress”. Primele trei se refereau la management și controlul sistemelor, planificare strategică și capacitate investițională și, respectiv, înlăturarea neajunsurilor în procedurile de achiziții publice. Celelalte două făceau trimitere la adoptarea Strategiei pentru Administrație Publică (criticată pentru implementarea lentă) și la îmbunătățirea calității sistemului juridic.

8.Promovarea competiției și eficienței în energie și transporturi a primit tot calificativul de ”limited progress”. Acesta a fost determinat de două segmente cu aceeași încadrare, cele de eficiență a politicilor energetice și de interconectare a rețelelor de energie, inclusiv reversibilitatea transportului de gaze naturale.
Partea de promovare a competiției de piață în energie și transporturi a fost apreciată ca înregistrând ”some progress” dar partea de guvernare corporatistă a întreprinderilor aflate în proprietatea statului din sectoarele energiei și transporturilor a dezamăgit cu un ”no progress”.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Articol:
    ,,CSR 1 privea implementarea măsurilor convenite prin programul de asistență financiară încheiat la 6 noiembrie 2013 cu Uniunea Europeană și FMI. Nici o misiune trimisă pentru a verifica stadiul de transpunere în fapte a condiționalităților din acord nu au ajuns nu a fost finalizată cu succes.”

    Comentariu:

    Dacă greşesc, vă rog să mă corectaţi: în urma misiunilor FMI/ CE/ BM de la sfârşitul lunii noiembrie 2013 şi cea de la sfârşitul lunii ianuarie 2014, ştiu că s-a aprobat o scrisoare de intenţie a părţii române (cea întârziată la semnare de Băsescu) prin martie 2014, prin care s-a pus la dispoziţie o tranşă de 400 şi ceva de milioane de euro.

    Întrebare: succes sau insucces al părţii române? Răspuns: nota 2!

    În cazul celorlalte misiuni: iunie 2014, întâlnirea de la Washington(?) – august(?)2014, decembrie 2014 şi ianuarie 2015: nu am aflat opiniile ,,misionarilor” ca altădată în (o tempora!) conferinţe de presă, ci numai explicaţia/opinia părţii române privind ,,suspendarea,, acordului prin nesemnarea/ neaprobarea unor noi scrisori de intenţie: reducere CAS, CEO, CEH, ,,Prima maşină,, ,liberalizarea preţului la gaze, precum şi neînţelegeri intermediare gen deficit 0,9 vs 1,4 din PIB.

    Întrebare: succes sau insucces al părţii române? Răspuns: nota 2!

  2. Mai demult, tot felul de gimnasti bintuiau satul copilariei, unul dintre acestia se anunta „Alexander pe sirma” si parcurgea vreo 50 de metri pe un cablu, la inaltimea acoperisurilor, purtind in maini o bara de lemn, de vreo 5 metri.Era o incercare periculoasa, fara plasa de siguranta,dar din fericire, „Alexander” era tinar, priceput in echilibristica si n-a cazut niciodata…
    Cam asa arata azi, echilibristica economica nationala, laudabila in masura in care se descurca fara „plasa de siguranta a lui Alexander”, adica fara banii si restrictiile FMI pentru masuri de dezvoltare economica.
    Problema este, ca Guvernul nu are „bara de lemn a lui Alexander”, care sa-i asigure echilibrul bugetar, cel putin pina in 2016.
    Bara de echilibru, capabila sa asigure o crestere economica masiva, ar fi un „proiect national de reconstructie economica si industriala a tarii”, care sa asigure o crestere economica de 6-8 la suta pe an, cit si banii suplimentari, care sa acopere deficitul aferent masurilor (binevenite} de relaxare fiscala!
    Fara un astfel de proiect si in lipsa acordului cu FMI, Romania lui „Alexander”, incearca sa umble si danseze pe sirma, fara „bara de echilibru”, pentru cazul ca incasarile bugetare nu vor fi cele estimate.
    Fara proiectul economic aratat, el va dansa (economic) si fara plasa de siguranta a UE – FMI, care putea fi instalata foarte bine, daca isi asuma un proiect economic postaderare, de factura aratata…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Articol:
    ,,CSR 1 privea implementarea măsurilor convenite prin programul de asistență financiară încheiat la 6 noiembrie 2013 cu Uniunea Europeană și FMI. Nici o misiune trimisă pentru a verifica stadiul de transpunere în fapte a condiționalităților din acord nu au ajuns nu a fost finalizată cu succes.”

    Comentariu:

    Dacă greşesc, vă rog să mă corectaţi: în urma misiunilor FMI/ CE/ BM de la sfârşitul lunii noiembrie 2013 şi cea de la sfârşitul lunii ianuarie 2014, ştiu că s-a aprobat o scrisoare de intenţie a părţii române (cea întârziată la semnare de Băsescu) prin martie 2014, prin care s-a pus la dispoziţie o tranşă de 400 şi ceva de milioane de euro.

    Întrebare: succes sau insucces al părţii române? Răspuns: nota 2!

    În cazul celorlalte misiuni: iunie 2014, întâlnirea de la Washington(?) – august(?)2014, decembrie 2014 şi ianuarie 2015: nu am aflat opiniile ,,misionarilor” ca altădată în (o tempora!) conferinţe de presă, ci numai explicaţia/opinia părţii române privind ,,suspendarea,, acordului prin nesemnarea/ neaprobarea unor noi scrisori de intenţie: reducere CAS, CEO, CEH, ,,Prima maşină,, ,liberalizarea preţului la gaze, precum şi neînţelegeri intermediare gen deficit 0,9 vs 1,4 din PIB.

    Întrebare: succes sau insucces al părţii române? Răspuns: nota 2!

  2. Mai demult, tot felul de gimnasti bintuiau satul copilariei, unul dintre acestia se anunta „Alexander pe sirma” si parcurgea vreo 50 de metri pe un cablu, la inaltimea acoperisurilor, purtind in maini o bara de lemn, de vreo 5 metri.Era o incercare periculoasa, fara plasa de siguranta,dar din fericire, „Alexander” era tinar, priceput in echilibristica si n-a cazut niciodata…
    Cam asa arata azi, echilibristica economica nationala, laudabila in masura in care se descurca fara „plasa de siguranta a lui Alexander”, adica fara banii si restrictiile FMI pentru masuri de dezvoltare economica.
    Problema este, ca Guvernul nu are „bara de lemn a lui Alexander”, care sa-i asigure echilibrul bugetar, cel putin pina in 2016.
    Bara de echilibru, capabila sa asigure o crestere economica masiva, ar fi un „proiect national de reconstructie economica si industriala a tarii”, care sa asigure o crestere economica de 6-8 la suta pe an, cit si banii suplimentari, care sa acopere deficitul aferent masurilor (binevenite} de relaxare fiscala!
    Fara un astfel de proiect si in lipsa acordului cu FMI, Romania lui „Alexander”, incearca sa umble si danseze pe sirma, fara „bara de echilibru”, pentru cazul ca incasarile bugetare nu vor fi cele estimate.
    Fara proiectul economic aratat, el va dansa (economic) si fara plasa de siguranta a UE – FMI, care putea fi instalata foarte bine, daca isi asuma un proiect economic postaderare, de factura aratata…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: