Radu Deac (78 de ani), a fost demis de la conducerea Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), după un mandat de cinci ani traversat de scandaluri și dezvăluiri despre deficiențele și corupția sistemului.
Miercuri, ministrul Sorina Pintea l-a înlocuit pe acesta cu Alexandra Anca Mureşan (foto), care a fost numită fără concurs, în pofida Memorandumului aprobat în iunie de guvern și care stabilea că postul de director executiv al ANT va fi ocupat în urma unei competiții.
„Am declarat în urmă cu câteva săptămâni că doresc restructurarea Agenţiei Naţionale de Transplant. Am numit un nou director executiv, am propus un director adjunct.
Nu neg bunele intenţii ale domnului Deac, dar am considerat că e nevoie de o echipă nouă în beneficiul pacienţilor a căror viaţă depinde de transplant,” a explicat ministrul Pintea.
Anca Mureșan este medic primar chirurg la Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Octavian Fodor” din Cluj. A absolvit în anul 2000 Facultatea de Medicină, UMF Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca și s-a specializat în chirurgia laparoscopică.
A fost în atenția internauților în luna martie, când, în timpul controverselor privind situația salarizării medicilor, după majorările de la 1 martie, a publicat pe Facebook fluturașii de salariu pentru a demonstra că ei, creșterile salariale i-au dublat veniturile.
La vremea respectivă existau mai multe protest ale personalului din spitale căruia veniturile li s-a diminuat (farmaciști, biochimiști etc).
„Așa cum am spus, revin cu fluturașul pe care l-am primit azi. Acesta este venitul meu net pe martie 2018, salariu+ 1 gardă suplimentară de sâmbătă: 11.242 Ron. Ținând cont că am postat de curând că venitul meu pe luna trecută a fost de 6065 Ron, nu pot să nu spun că venitul meu aproape s-a dublat. Este un pas inainte, sunt încă multe de făcut și corectat, însă nu putem fi ipocriți și să nu recunoaștem măririle acordate”, scria Anca Mureșan. Postarea ei a ajuns virală, curând, mulți criticând-o că generalizează o situație și explicând că la fel de reale sunt și scăderile unor medici.
Mesajul a fost preluat și de ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu.
Ulterior, Anca Mureșan a răspuns numeroaselor atacuri ale unor colegi explicând că, de fapt, ea a intenționat să demonstrezefalsitatea promisiunilor PSD:
„Pentru că postarea mea cu fluturaşul de salariu naşte fel şi fel de păreri, dacă contează şi vă interesează vreau să transmit câteva clarificări: Nu sunt simpatizant PSD… nu am fost şi nu mă preocupă acest aspect. Prin postarea mea am dorit doar să risipesc haosul creat cu aceste măriri salariale atat de mult trâmbiţate. Am fost minţiţi de PSD, prin faptul că aceste măriri nu sunt aşa cum s-a promis, salariul meu nu este de 3.600 de euro, de asemenea sunt colegi care nu au beneficiat de creşteri, ci de scăderi salariale, s-au promis spitale, dar nu le construieşte nimeni…corupţia roade din temelii acest sistem de prea multă vreme, nepermis de multă…”, a scria Anca Mureşan.
Deputatul USR, Emanuel Ungureanu, vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie, cel care a făcut mai multe sesizări legate de transpșantul renal de la Cluj, a declarat pentru Monitorul de Cluj că noul director al ANT că este un om integru și un bun cunoscător al sistemului sanitar:
„Ce știu eu despre Anca Mureșan sunt următoarele: nu este șpăgară, a fost un permanent ghimpe pentru șeful Clinicii Chirurgie 3, profesorul Iancu, un alt Lucan perfid și ticălos. Anca Mureșan este și un organizator foarte bun, fin cunoscător al sistemului sanitar. Înainte de orice, cei apropiați spun despre ea că este un om integru și hotărât. Îi doresc succes și o asigur de sprijinul meu total pentru reformarea sistemului de transplant, construirea unui cadru legislativ eficient prin noua Lege a Transplantului cu ajutorul căreia să salvăm cât mai multe vieți!”
Un mandat început și încheiat cu scandal
Cât despre cel care pleacă, Radu Deac, el s-a pensionat în 2010, dar a fost reactivat de fostul ministru al Sănătății Eugen Nicolăescu (în Cabinetul Victor Ponta). Acesta l-a numit la conducerea ANT în 2013, imediat după scandalul în centrul căruia s-a aflat Alexandru Arșinel, actorul care a primit un rinichi la numai trei zile după ce a intrat pe lista de așteptare.
Radu Deac, care activase anterior pensionării la Institutul de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureş, nu a făcut nimic pentru a lămuri situația Institutului de Transplant Renal din Cluj, unde fusese operat Alexandru Arșinel.
Anul trecut, Mihai Lucan, fostul manager al Institutului de Transplant Renal Cluj, este acuzat de DIICOT într-un dosar de delapidare cu un prejudiciu de cinic milioane lei, el fiind suspectat că a transferat ilegal la clinica sa privată aparatură ce aparţinea Institutului de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca.
(Citiți și: Cum a funcționat mecanismul creat de Mihai Lucan: Banii și protecția – criteriile pentru selectarea beneficiarilor transplantului de rinichi)
De asemenea, el i-ar fi obligat pe pacienții veniți la institutul de stat să apeleze la serviciile medicale Lukmed (clinica privată a familiei) pentru analize extrem de scumpe.
Aproximativ 18.000 de pacienți ar fi fost redirecționați de la Institut de stat la lcinica privată Lukmed, în ultimii 10 ani, fiind siliți să plătească tratamentul sau intervenţiile chirurgicale la care aveau dreptul gratuit.
Moartea lui Călin Farcaș – drama care a accelerat reforma transplantului
În iunie, Sorina Pintea anunța declanțarea reformei sistemului, o operațiune amânată de ultimele guverne din cauza rezistenței celor care au condus domeniul.
Reforma vizează atât reorganizarea Agenției Naționale de Transplant (ANT), cât și modificarea legislației, iar primul pas a fost făcut prin aprobarea în guvern a memorandumului privind procedura de numire a directorului executiv al ANT.
Cazul Călin Farcaș a obligat-o pe Sorina Pintea să ia măsuri urgente pentru soluționarea unor chestiuni punctuale, înaintea definitivării reformării.
(Citiți și: Cine l-a omorât pe Călin Farcaș: poveste din bestiarul sistemului de Sănătate românesc)
Pe 25 iunie a modificat Ordinul 50 din 2004, astfel încât pacienții cu probleme ce nu pot fi rezolvate în România să aibă acces la un transplant în străinătate. De asemenea, statul român va acoperi costurile tratamentului cu medicamente prescrise în urma efectuării unui transplant de organe, țesuturi sau celule de origine umane în străinătate, lucru inetrzis până acum.
