Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa

de Marin Pana | 16.6.2014 .

Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale începând de la 1 octombrie 2014, deja anunțată de premier în pofida opoziției specialiștilor FMI, ar aduce rata de taxare cumulată pe salarii către bugetul asigurărilor sociale de la 31,3% la 26,3%. Într-o primă evaluare, gradul de acoperire al cheltuielilor pentru pensii din taxarea salariilor ar coborî astfel de la circa 73% la 61%.

Practic, ne-am deplasa din zona ceho-slovacă spre cea poloneză ( v. tabelul) ca model de finanțare a obligațiilor asumate de stat în privința plăților către beneficiarii de pensii și de prestații sociale. Cu o apropiere de situația din Germania, țara care a și introdus încă din secolul XIX plata pensiilor către cei care au ieșit din activitate prin taxarea celor care lucrează (sistemul Bismarck).

Pentru a înțelege ce se întâmplă, trebuie subliniat că statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul este bazat majoritar pe contribuţii cu destinaţie expresă de protecţie socială, cel de-al doilea este bazat pe taxele generale colectate.

Rezultatul este că modelul Bismarck tinde să limiteze redistribuirea beneficiilor între diferite categorii de venituri ale cetăţenilor, în timp ce modelul Beveridge conţine în mod inerent o redistribuire a banilor colectaţi. Tehnic, primul urmăreşte să conserve nivelul de trai al celor care contribuie, pe când cel de-al doilea să asigure subzistenţa după un standard uniform.

Deşi necesare pentru a înţelege ceea ce se întâmplă, aceste consideraţii sunt pur teoretice. În realitate, nici un stat nu are un sistem pur Bismarck sau pur Beveridge iar de-a lungul timpului s-au produs treceri dinspre un model iniţial adoptat spre altul.

Dacă am avea un model pur Bismarck (cazul anilor 2006 – 2007, când contribuțiile colectate din CAS au acoperit integral cheltuielile cu plata pensiilor), la actualul cuantum al punctului de pensie, CAS ar trebui să fie de 43%. Adică se cere mărit semnificativ și nu redus, așa cum se are în vedere în prezent, pentru reducerea costurilor cu forța de muncă la angajator (cel puțin teoretic, avantajul ar fi în favoarea mediului de afaceri, angajatul nu beneficiază cu nimic).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Explicația este simplă :

Pensionarii plătesc și ei impozit pe venit, TVA și accize, astfel încât o parte din pensia care le este acordată provine chiar din banii dați de ei către pentru achitarea acestor impozite. Altfel spus, dacă luăm doar TVA-ul majorat la 24% în loc de 19%, ori ai o pensie de 800 de lei cu TVA de 24% ori una de 768 lei cu TVA de 19%, tot marfă și servicii de 645 lei fără TVA poți să cumperi ( am făcut abstracție de cota redusă la pâine pentru a nu complica expunerea). Prin transfer, 32 de lei ți-i dai singur. Doar că descurajezi consumul și achitarea corectă a taxelor în mediul de afaceri.

Din păcate, aceste minime calcule aritmetice sunt suficient de complicate pentru marea masă a votanților. Nu doar la noi dar și în toate țările europene, ceea ce conduce la creșterea pensiilor netransparent, nu doar din contribuțiile sociale și nu neapărat legat de mult invocatul principiu al contributivității. Cu cât o pensie este mai puțin de tip Bismarck și are o parte mai mare ”Beveridge subvenționată”, cu atât ea este și mai puțin meritată pe baza sumelor prelevate în timp din salariul avut de beneficiar.

Oricum, atât sistemul Bismarck, prin creşterea ratei de dependenţă, cât și sistemul Beveridge, prin creşterea presiunii asupra contribuabililor, devin tot mai greu de susţinut. Modificarea parametrilor a fost deja demarată, prin creşterea vârstei de pensionare şi a perioadei minime de contribuţie, în primul caz, respectiv prin creşterea prelevărilor de tipul impozitului pe venituri, al taxei pe valoarea adăugată etc. în cel de-al doilea.

Singura soluţie logică în condițiile presiunii duble provenite din reducerea CAS și a creșterii ratei de dependență este introducerea treptată a pensiilor private, în varianta obligatorie şi facultativă. Cel mai mult au şi vor avea de suferit cei care vor face tranziţia de la sistemul nesustenabil la cel sustenabil de asigurare a unei pensii decente.

Ei nu vor beneficia de banii promişi fără a-şi spori contribuţiile, aşa cum s-a întâmplat în trecut. Şi nici nu au garanţia că trecerea se va face suficient de repede. Suficient de repede pentru ca sumele provenite din administrarea privată să substituie ceea ce statul nu va mai putea să susţină în momentul în care vor ieşi la pensie.

Publicat la data de 16.6.2014 .

2 comentarii

  1. Mr X
    18.6.2014, 7:02 am

    Mai intervin citeva clarificari:
    -din bugetul asig.sociale nu se platesc doar pensiile, ci au fost bagate toate tipurile de asigurari sociale
    -din 2007 incoace nu toti banii din CAS se duc in buget ci se duc in asigurraile private
    Statul ar trebui sa aduca in buget OBLIGATORIU echivalent ce se trimite la pensiile private, si pentru alte asigurari sociale, altele decit pensiile.
    Si atunci vom avea o imagine mai buna asupra posiblitaii platii pensiilor

  2. iooo
    19.6.2014, 1:44 pm

    cea mai proasta decizie ec care putea fi luata de guv ponta, cas la angajator face mai viabile toate companiile si cele sanatoase si cele falimentare si cele care fac afaceri cu statul si cele de stat, pe cand reducerea cas la angajat ar fi distribuit banii prin consum si investitii catre companiile care fac afaceri reale si sunt viabile, daca se dorea scaderea contributiilor sociale trebuiau eliminate contributiile de sanatate 5,2 la angajat si 5,5 la angajator ultimii fiind insa transferati la contributiile de pensii, astfel se desfiinta casa de sanatate care nu e altceva decat o birocratie paralela si se reduceau cheltuielile pt sanatate in acelasi timp sanatatea era asigurata de la stat prin procent fix din pib, efectul ar fi fost in bani acelasi la o scadere mai mare de contributii 5,2% diferenta fiind recuperata prin scaderea birocratiei si a furtului din sistemul de sanatate ,care are practic 2 birocratii paralele ministerul sanatatii si casa de sanatate, contributiile de sanatate sunt o aberatie din moment ce dreptul la sanatate e garantat in constitutie si un rom de ex care n-a platit in viata lui contributii nu poate fi dat afara de la urgente ,deci doar prostii platesc sanatatea.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Încă un paradox: Țara cu cea mai mare creștere a prosperității oficiale din care fug cei mai mulți oameni în timp de pace

Populaţia rezidentă a României a fost la 1 ianuarie 2017 de 19.638 mii persoane, în scădere cu 122 de mii de persoane faţă de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română