Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa

de Marin Pana | 16.6.2014 .

Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale începând de la 1 octombrie 2014, deja anunțată de premier în pofida opoziției specialiștilor FMI, ar aduce rata de taxare cumulată pe salarii către bugetul asigurărilor sociale de la 31,3% la 26,3%. Într-o primă evaluare, gradul de acoperire al cheltuielilor pentru pensii din taxarea salariilor ar coborî astfel de la circa 73% la 61%.

Practic, ne-am deplasa din zona ceho-slovacă spre cea poloneză ( v. tabelul) ca model de finanțare a obligațiilor asumate de stat în privința plăților către beneficiarii de pensii și de prestații sociale. Cu o apropiere de situația din Germania, țara care a și introdus încă din secolul XIX plata pensiilor către cei care au ieșit din activitate prin taxarea celor care lucrează (sistemul Bismarck).

Pentru a înțelege ce se întâmplă, trebuie subliniat că statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul este bazat majoritar pe contribuţii cu destinaţie expresă de protecţie socială, cel de-al doilea este bazat pe taxele generale colectate.

Rezultatul este că modelul Bismarck tinde să limiteze redistribuirea beneficiilor între diferite categorii de venituri ale cetăţenilor, în timp ce modelul Beveridge conţine în mod inerent o redistribuire a banilor colectaţi. Tehnic, primul urmăreşte să conserve nivelul de trai al celor care contribuie, pe când cel de-al doilea să asigure subzistenţa după un standard uniform.

Deşi necesare pentru a înţelege ceea ce se întâmplă, aceste consideraţii sunt pur teoretice. În realitate, nici un stat nu are un sistem pur Bismarck sau pur Beveridge iar de-a lungul timpului s-au produs treceri dinspre un model iniţial adoptat spre altul.

Dacă am avea un model pur Bismarck (cazul anilor 2006 – 2007, când contribuțiile colectate din CAS au acoperit integral cheltuielile cu plata pensiilor), la actualul cuantum al punctului de pensie, CAS ar trebui să fie de 43%. Adică se cere mărit semnificativ și nu redus, așa cum se are în vedere în prezent, pentru reducerea costurilor cu forța de muncă la angajator (cel puțin teoretic, avantajul ar fi în favoarea mediului de afaceri, angajatul nu beneficiază cu nimic).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Explicația este simplă :

Pensionarii plătesc și ei impozit pe venit, TVA și accize, astfel încât o parte din pensia care le este acordată provine chiar din banii dați de ei către pentru achitarea acestor impozite. Altfel spus, dacă luăm doar TVA-ul majorat la 24% în loc de 19%, ori ai o pensie de 800 de lei cu TVA de 24% ori una de 768 lei cu TVA de 19%, tot marfă și servicii de 645 lei fără TVA poți să cumperi ( am făcut abstracție de cota redusă la pâine pentru a nu complica expunerea). Prin transfer, 32 de lei ți-i dai singur. Doar că descurajezi consumul și achitarea corectă a taxelor în mediul de afaceri.

Din păcate, aceste minime calcule aritmetice sunt suficient de complicate pentru marea masă a votanților. Nu doar la noi dar și în toate țările europene, ceea ce conduce la creșterea pensiilor netransparent, nu doar din contribuțiile sociale și nu neapărat legat de mult invocatul principiu al contributivității. Cu cât o pensie este mai puțin de tip Bismarck și are o parte mai mare ”Beveridge subvenționată”, cu atât ea este și mai puțin meritată pe baza sumelor prelevate în timp din salariul avut de beneficiar.

Oricum, atât sistemul Bismarck, prin creşterea ratei de dependenţă, cât și sistemul Beveridge, prin creşterea presiunii asupra contribuabililor, devin tot mai greu de susţinut. Modificarea parametrilor a fost deja demarată, prin creşterea vârstei de pensionare şi a perioadei minime de contribuţie, în primul caz, respectiv prin creşterea prelevărilor de tipul impozitului pe venituri, al taxei pe valoarea adăugată etc. în cel de-al doilea.

Singura soluţie logică în condițiile presiunii duble provenite din reducerea CAS și a creșterii ratei de dependență este introducerea treptată a pensiilor private, în varianta obligatorie şi facultativă. Cel mai mult au şi vor avea de suferit cei care vor face tranziţia de la sistemul nesustenabil la cel sustenabil de asigurare a unei pensii decente.

Ei nu vor beneficia de banii promişi fără a-şi spori contribuţiile, aşa cum s-a întâmplat în trecut. Şi nici nu au garanţia că trecerea se va face suficient de repede. Suficient de repede pentru ca sumele provenite din administrarea privată să substituie ceea ce statul nu va mai putea să susţină în momentul în care vor ieşi la pensie.

Publicat la data de 16.6.2014 .

2 comentarii

  1. Mr X
    18.6.2014, 7:02 am

    Mai intervin citeva clarificari:
    -din bugetul asig.sociale nu se platesc doar pensiile, ci au fost bagate toate tipurile de asigurari sociale
    -din 2007 incoace nu toti banii din CAS se duc in buget ci se duc in asigurraile private
    Statul ar trebui sa aduca in buget OBLIGATORIU echivalent ce se trimite la pensiile private, si pentru alte asigurari sociale, altele decit pensiile.
    Si atunci vom avea o imagine mai buna asupra posiblitaii platii pensiilor

  2. iooo
    19.6.2014, 1:44 pm

    cea mai proasta decizie ec care putea fi luata de guv ponta, cas la angajator face mai viabile toate companiile si cele sanatoase si cele falimentare si cele care fac afaceri cu statul si cele de stat, pe cand reducerea cas la angajat ar fi distribuit banii prin consum si investitii catre companiile care fac afaceri reale si sunt viabile, daca se dorea scaderea contributiilor sociale trebuiau eliminate contributiile de sanatate 5,2 la angajat si 5,5 la angajator ultimii fiind insa transferati la contributiile de pensii, astfel se desfiinta casa de sanatate care nu e altceva decat o birocratie paralela si se reduceau cheltuielile pt sanatate in acelasi timp sanatatea era asigurata de la stat prin procent fix din pib, efectul ar fi fost in bani acelasi la o scadere mai mare de contributii 5,2% diferenta fiind recuperata prin scaderea birocratiei si a furtului din sistemul de sanatate ,care are practic 2 birocratii paralele ministerul sanatatii si casa de sanatate, contributiile de sanatate sunt o aberatie din moment ce dreptul la sanatate e garantat in constitutie si un rom de ex care n-a platit in viata lui contributii nu poate fi dat afara de la urgente ,deci doar prostii platesc sanatatea.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE

România figura , la nivelul anului 2016, pe locul patru în UE la proporţia tinerilor (20 – 34 de ani) care nici nu sunt...Citeste mai departe »

Marin Pana

Soluția (logică și echitabilă) de reașezare a fiscalității și stimulare a natalității

Problema echilibrării cheltuielilor cu veniturile bugetare ţine, dincolo de efectul brut al modificării unor taxe cu impact mare în cazul modificării cotelor, precum TVA...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română