Investigații / Din turnul de fildeș, în ”economia reală”: Cum a pierdut Academia Română 22 de hectare pe malul lacului Siutghiol și cine sunt beneficiarii

de Daniel Befu | 23.3.2015 .

(Foto: Cei cărora Academia Română le vândut ”drepturile litigioase” pe malul lacului n-au avut nicio problemă să intre în posesie: le-au transformat într-un cartier de vile, proprietate foarte privată)

 

Cât să coste, la valoarea actuală, cele aproape 100 de hectare de teren pe care Academia Româna le-a pierdut în perioada 2006-2009 (o parte recuperate ulterior) – adică exact anii în cate traficul cu drepturi litigioase a asigurat prosperitatea mafiilor imobiliare pe care le vedem defilând, în ultimul an, la DNA?
În materialul de față,
cursdeguvernare.ro prezintă mecanismele prin care academicienii, prin reprezentanții lor, au făcut pierdute terenuri cu poziții excepționale după ce, coborâți din turnul de fildeș în care-i credea societatea, au apelat la rețele care dau de furcă atât procurorilor, cât și presei de investigații. Astăzi – despre cele 22 de hectare de la Siutghiol.

***

Ioan Păun Otiman, secretarul general al Academiei Române până în urmă cu un an, în calitate de împuternicit pe toate deciziile care au avut legătură cu patrimoniul instituției, a generat – din propriile declarații, nici el nu știe cum – în perioada 2008-2014 pagube de milioane de euro instituției pe care a fost ales să o conducă.

Astfel, după ce în perioada 2006-2008 a făcut demersuri consistente pentru recuperarea patrimoniului imobiliar al Academiei confiscat de comuniști, în fazele finale ale retrocedărilor, când mai rămăseseră de îndeplinit doar formalități procedurale pentru punerea în posesie a Academiei cu aproape o sută de hectare de teren în orașul Constanța și în orașul Ovidiu, pe malul lacului Sutghiol, precum și cu o jumătate din imobilul simbol “Casa Coandă” de pe Bd. Lascăr Catargiu. Ioan Păun Otiman a renunțat subit la terenuri, vânzându-le pe sume infime. A fost, însă, nevoie de o stratagemă pentru a-și convinge colegii academicieni, întrucât valoarea de piață a acestor terenuri era imensă.

Terenurile nu au fost întrăinate fizic, dată fiind valoarea lor de piață ridicată, ci sub formă de “drept litigios”. Pentru că o astfel de înstrăinare nu ar fi fost posibilă prin decizia unui singur om, ci doar prin votul plenului Academiei Române, această devalizare a patrimoniului le-a fost “vândută” academicienilor drept o metodă de urgență de a face rost de 2 milioane de euro pentru salvarea Casei Oamenilor de Știință.
Astfel, academicienilor li s-a explicat că
șansele de retrocedare a acelor terenuri este una incertă” și necesită demersuri complicate.

Academicienii și-au dat votul pentru propunerea lui Ioan Păun Otiman, neștiind că la momentul în care ei ridicau mâna, exercitându-și dreptul de vot, Academia intrase deja în posesia terenurilor: evenimentul vânzării drepturilor litigioase se consumase înainte de aprobarea lui în plen, academicienii neștiind, înainte de a vota, că terenurile fuseseră între timp retrocedate Academiei cu eforturi minime din partea cumpărătorului drepturilor litigioase, deoarece juriștii și avocații Academiei parcurseseră toți pașii necesari pentru retrocedare.

Blindat cu documente pe care a reușit să adune de la semnăturile președintelui Academiei de la acel moment, Ionel Haiduc, până la semnăturile vicepreședinților și directorilor din subordine și la votul manipulat” din plen, Ioan Păun Otiman spune, astăzi, că se consideră acoperit legal.

Pașii. Cetățeanul Jipa și cei 2,5 euro/mp pe malul lacului Siutghiol

În august 2008, Ioan Păun Otiman a cesionat unui personaj, în aparență anonim, George Jipa, drepturile asupra a 22 de hectare de teren în orașul Ovidiu, cu deschidere la Lacul Siutghiol, contra sumei de 550.000 de euro (adică pentru 2,5 euro/mp de teren).

Același Ioan Păun Otiman i-a cedat aceluiași George Jipa și drepturile pentru 38 de hectare pe malul mării în Constanța, pentru 950.000 de euro şi alte 4 hectare în centrul Constanței, în punctul numit ”Cişmea”, pentru 100.000 de euro. (Banii încasați pentru cele 4 hectare de teren din orașul Constanța echivalau la acel moment, de vârf al bulei imobiliare, cu prețul unui apartament de 3 camere în Constanța.)

Ca să înțelegem interesul imobiliar uriaș pe care-l stârneau terenurile Academiei Române din zona Ovidiu-Constanța, precizăm că prima încercare de alungare de pe malul laculuiSiutghiol a Academiei a fost făcută în ianuarie 2005 de baronul PSD Gheorghe Martin, care, în calitatea sa de prefect, i-a relocate terenurile la 50 de kilometri depărtare (” pe coclauri”), la Topalu.

În aceeași perioadă o anonimă pe nume Slivinschi Vivien Marina a cumpărat de la Academia Română, reprezentată de același Ioan Păun Otiman, drepturile litigioase pentru Casa Coandă, un imobil simbol al Bucureștiului, pentru suma de 250.000 euro. Marina Slivinschi era de fapt o interfață a lui George Jipa, fiind consoarta acestuia, în corespondența cu Academia Română cei doi împărțind același domiciliu.

În fiecare din cele patru contracte de cesionare a drepturilor litigioase s-a repetat aceeași rețetă. Academia ajunsese până în punctul în care punerea în posesie devenise iminentă.

La doar câteva luni după ce Ioan Păun Otiman și aghiotanții săi din Academie au semnat cedarea drepturilor litigioase lui George Jipa și Marinei Slivinschi (care împarte adresa cu George Jipa), fără nici un fel de demers în justiție autoritățile au pus în posesie Academia. Asta în scripte, deoarece de facto beneficiarul devenise George Jipa, în calitatate de cumpărător al drepturilor litigioase, numele și semnătura lui apărând pe documente ca reprezentant al Academiei Române.

Comisia: Cum și-a vândut Academia dreptul de-a fi vecină cu Castrul Roman și Radu Mazăre

Dăm exemplul terenurilor de la Ovidiu și din Constanța, unde George Jipa și-a manifestat în trei scrisori de intenție datate 14.05.2008, 02.06.2008 și 15.07.2008 interesul pentru cumpărarea drepturilor litigioase ale terenurilor Academiei.

La o zi după scrisoarea nr. 3 a lui George Jipa, Ionel Haiduc decide înființarea unei comisii de evaluare a patrimoniului Academiei Române.

Comisia prezidată de Ioan Păun Otiman, o săptămână mai târziu, pe 22.07.2008, “consideră oportună” vânzarea drepturilor litigioase, deoarece cităm: “sunt drepturi incerte din perspectiva dobândirii legale depline”, comisia coordonată de Otiman încercând să minimizeze valoarea respectivelor terenuri: prețul pieței pentru terenuri extravilane, suprafețe mari de peste 10.000 mp, vândute efectiv în zonele respective, este cuprins între 2-12 euro/mp”.

La o săptămână după propunerea comisiei prezidată de Ioan Păun Otiman, pe 30 iulie 2008, prezidiul Academiei îl împuternicește pe acesta să semneze contractul de cesune a drepturilor litigioase.
Doar o zi mai târziu, pe 31 iulie 2008, se semnează contractul cu George Jipa, prin care sunt cedate cele 22 de hectare de teren din raiul imobiliar de pe malul Lacului Sutghiol. Cu această ocazie, george Jipa s-a trezit vecin nu doar cu luciul apei, ci
și cu “castrul roman de la Ovidiu”. Și, desigur – pentru a înțelege gradul de atractivitate al zonei, și cu Radu Mazăre, primarul Constanței, care locuiește tot pe malul lacului Sutghiol.

În 11.12.2008, la fix patru luni din clipa în care George Jipa a depus la Primăria Ovidiu cererea de punere în posesie, acesta devenea proprietar oficial peste patrimoniul de la Ovidiu al Academiei Române – lucru pe care Academia nu fusese în stare să-l facă. Să-l facă, adică să aștepte 4 luni pentru a intra în ”posesie certă” a celor 22 de hectare.

În mod hilar, în 14.01.2009 (la o lună după ce George Jipa intrare în posesia terenurile pentru care academia în vânduse, cu 4 luni înainte, drepturile litigioase), Ioan Păun Otiman într-o “NOTĂ privind validarea unei hotărâri a Prezidiului Academiei Române”, își informa colegii academicieni că : “în mod fortuit a aprobat vânzarea unor drepturi litigioase pentru terenuri agricole sau intravilane (donația Stoicescu, incertă și care nu a fost niciodată în patrimoniul Academiei Române), drepturi litigioase pentru 33ha, donația Câmpineanu, 38 a donația mavrodin și 20 de ha donația Movilă în județul Constanța…am reușit să valorificăm drepturile litigioase pentru terenurile donația Stoicescu, Mavrodin și Movilă…Solicităm Adunării Generale a Academiei Române validarea hotărârilor Prezidiului”.

Ioan Păun Otiman n-a scris, însă, niciun cuvânt, pentru informarea colegilor săi academicieni înainte de vot, că terenul de la Ovidiu fusese pus în posesie cu o lună mai devreme și că, de fapt, în cazul celor 22 de hectare de teren de pe malul lacului Sutghiol nici măcar nu existase un litigiu, care să genereze nevoia Academiei de a vinde dreptul litigios, ci doar, eventual, o nepunere în posesie întârziată câteva luni și rezolvabilă 100% legal, fără putință de eșec, dacă se urmau pașii procedurali legali. Dacă academicienii ar fi știut că de fapt Academia fusese deja pusă în posesia celor 22 de hectare de la Ovidiu, de pe malul Sutghiolului, poate că n-ar fi aprobat contractul prin care valoroasa proprietate imobiliară a fost înstrăinată către George Jipa pentru 2,5 euro/mp.

Ulterior presa a început să publice articole pe tema înstrăinării patrimoniului Academiei de către secretarul ei general, cel mai vizibil fiind scandalul din jurul retrocedării Casei Coandă.

Chiar Curtea de Conturi a făcut în 2010 un control în care au fost semnalate anomalii în procedura de vânzare a drepturilor litigioase. Scandalul riscând să degenereze, Ioan Păun Otiman a reziliat de comun acord cu George Jipa, contractele de vânzare a drepturilor litigioase de pe raza orașului Constanța. La fel, Otiman a reziliat și contractul cu Maria Slivinschi (cea care locuiește la aceeași adresă cu George Jipa), pentru vânzarea dreptului litigios al Casei Coandă.

Ce nu s-a mai put repara sau rezilia – sunt cele 22 de hectare de pe malul lacului Siutghiol.

Mecanismul și personajele înfrățite cu Academia Română

La prima vedere George Jipa are ”pedigree” de afaceri bun, acesta fiind în trecut asociat în GRAINS & MEAT TRADERS SRL cu Sergio Aurelio Faleschini, actualul Consul Onorific al Principatului Monaco.

În realitate Jipa este un personaj bizar, al cărui nume ar fi trebuit, dacă Academia ținea la imaginea să, să nu apară pe documente oficiale cu titulatura: Academia Română/ Reprezentant: George Jipa”. Asta pentru că trecutul său este unul plin de controverse.

Numele lui George Jipa și al firmei sale GMT Agro Internaţional SRL, apare în rechizitoriul procurorilor PNA din 2005, care a stat la baza arestării lui Reman Domocoş Gheorghe, pe atunci director general in cadrul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pentru o mită de 180.000 USD. Firma GMT Agro Internaţional SRL, în care George Jipa era asociat cu afaceristul Valentin Nedelcu, l-ar fi mituit pe Domocloș pentru obtinerea unei licente de import porumb, Jipa fiind martor al momentului când s-au pregătit banii.

Casierul care, conform procurorilor DNA,  a numărat banii pentru Reman Domocloș a fost Ghiță Gabriel, asociatul Marinei Vivienne Slivinschi, adică cea care a cumpărat de la Ioan Păun Otiman drepturile litigioase pentru Casa Coandă. (LINK-AICI). Ulterior episodului cu mita, firma lui Jipa-Nedelcu a fost cedată unui irakian cercetat pentru spălare de bani.

Valentin Nedelcu, partenerul lui George Jipa, a fost implicat inclusiv în Dosarul Bancherilor, prin care o rețea infracțională organizată a sifonat 85 milioane de euro de la bănci.

Jipa a fost asociat în TRANSEURO IMPORT-EXPORT SRL și cu Vasilescu Cătălin Florian. Ultimul menționat este un personaj implicat într-o rețea evazionistă care a căpușat societățile Murfatlar și Biborțeni și a făcut deconturi fictive de TVA cu statul român, rețea care s-a ocupat la rândul ei și cu duty free-uri.
Alt personaj prezent în firma TRANSEURO fondată de Jipa este Lenu Mihai, inculptat în prezent pentru înșelăciune și implicat în toamna lui 2005 într-un dosar de contrabandă cu alcool și țigări la Vama Veche prin
SC “Alfeus Trade” SRL.

O cheie: “George Jipa, reprezentantul Academiei Române” a fost asociat în afaceri duty-free și cu ”mogulii litoralului”: Lucian Orban și Sorin Vișenescu.

Numele lui Vișenescu este pomenit într-o pleiadă de devalizări ale patrimoniului imobiliar al statului român, începând cu Pădurea Băneasa, până la sute de hectare de livezi în Popești Leordeni, cumpărări de către interpușii săi (unul din acești interpuși, Belu Iulian Virgil, apare la RECOM ca reprezentant al firmei TRANSEURO, fondată de George Jipa) a unor drepturi litigioase pentru terenuri la periferia Craiovei (orașul natal al lui Vișenescu), pe care Antonie Solomon le-a retrocedat “în compensare” în centrul orașului, pe amplasamentul actualului mall.

De asemenea, Vișenescu apare în presă menționat ca fiind un apropiat al PNL, acesta primind de la Călin Popescu Tăriceanu în 5 septembrie 2007 zăcământul de la Arșița Bacău, zăcământ estimat la 133 de milioane de metri cubi de gaze naturale si 423.000 de tone titei. De asemenea, firma lui Vișenescu a încheiat cu statul român în primăvara lui 2008, un contract de închiriere al unei părți din clădirea Sahia Film de pe Bvd. Aviatorilor nr 106, adică în zona zero a Capitalei. Ulterior, în 2012, șeful Sahia film se plângea ziariștilor de la EVZ că Vișinescu vrea să pună mâna pe patrimoniul imobiliar al Sahia. La sediul Sahia “a fost parcată” o perioadă și firma BLACK SEA INVEST SRL, unde asociați au fost Lucian Orban și alți apropiați ai lui Vișenescu, iar administrator la BLACK SEA era George Jipa.

Otiman-Vișenescu se cunoșteau de mulți ani la momentul cedării drepturilor litigioase

Nu avem dovezi că achiziția drepturilor litigioase pentru patrimoniul imobiliar premium al Academiei Române de către George Jipa l-a avut ca maestru păpușar pe Vișenescu, însă există un indiciu în această direcție, dezvăluit de ex-secretarul Academiei Române, Ioan Păun Otiman și anume faptul că Vișenescu și Otiman s-au întâlnit de trei ori face to face”.

Prima întâlnire a avut loc în anii 90, când Vișenescu l-a abordat pe Otiman, încercând să intre în posesia a 353 de hectare lipite de Timișoara, din patrimoniul Universității de Agronomie Timișoara, pe care Otiman o păstorea ca rector:

Eu am cunoscut odată un Vișinescu, dar sunt foarte mulți ani de-atunci, pe când eram rector aici. Venise la un moment dat, vroia să ia ceva terenuri de la Agronomie, pe care le are Agronomia din Timișoara. A fost un avocat de prin Constanța, dacă eu rețin bine. L-am văzut o singură dată, a venit la mine, pentru că ei vroiau să ia niște teren pe Calea Aradului, pe Calea Torontalului, teren pe care îl avea în administrare Stațiunea Didactică a Agronomiei. Am avut o singură discuție, l-am scos afară din birou după ce mi-am dat seama despre ce este vorba. Peste ani, în anii 2000, m-am mai întâlnit o dată cu el accidental în biroul președintelui ASAS, când Vișinescu venise însoțit de Arhiepiscopul Tomisului Teodosie să lămurească o problemă cu niște terenuri ale bisericii. Atunci i-am recunoscut chipul, dar n-am dialogat cu el”.

În afara celor două întâlniri de care ne-a pomenit Ioan Păun Otiman, a mai existat și o a treia, conform declarațiilor date de senatorul Otiman ziarului adevărul: In ianuarie 2004 am fost sunat de un prieten de la guvern care mi-a spus ca se pregateste o hotarare prin care Universitatea sa fie lasata fara teren. Am aflat ca presiunile acolo erau facute de un anume Sorin Visinescu, om de afaceri din Constanta, care ar fi fost apropiat al secretarului de stat Sergiu Sechelariu. Eu m-am opus cu vehementa proiectului, asa ca, in martie, acest Visinescu a dorit sa ma vada. Ne-am vazut la Hotel Bucuresti, unde mi-a spus ca toate demersurile pentru preluarea terenului au fost facute, eu fiind singurul care il incurc. Mi-a scris pe o foaie suma de 100.000 de euro si mi-a spus ca spera sa ne intelegem” (LINK-AICI).

La trei ani după ultima dintre întâlnirile senatorului PNL Ioan Păun Otiman cu afaceristul considerat apropiat de PNL Sorin Vișenescu, la ușa secretarului general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman bătea George Jipa, partenerul de afaceri al lui Vienescu, cerând și el terenuri și clădiri.

Și obținându-le.

Ce s-a ales de hectarele Academiei: Vilele dintre Castrul Roman și Radu Mazăre

Într-un document din 4.02.2013 aflăm că Agenția pentru Protecția Mediului Constanța a dat undă verde PUZ-ului de LOTIZARE IN VEDEREA REALIZARII UNUI ANSAMBLU REZIDENTIAL, pentru imobilul-teren situat în orașul Ovidiu, str.A nr. 2-70, realizat de: SC LOGIS PROJECT SRL, Jipa George, Stanciu Paraschiva, Zaif Daniel, Florescu Dănuț, Merla Radu, Cioroianu Bogdan, Ghiuri George Orlando – LINK-AICI.).

Din salba de nume de mai sus, majoritatea sunt legate de gruparea Vișinescu, sau de personaje din aparatul puterii politice locale, astfel :

  • -Merla Radu (soţul şefei Direcţiei de Dezvoltare şi Programe din cadrul Primăriei Constanţa, Ani Merlă)
  • -Florescu Dănuț (asociat în SC Genius Construct SRL cu Radu Merlă, soţul şefei Direcţiei de Dezvoltare şi Programe din cadrul Primăriei Constanţa, Ani Merlă. Florescu a fost asociat și cu Horia Andrei Bud, ex-director general adjunct la CNM Petromin SA Constanţa în 2010, ex-consilier personal al ministrului Transporturilor în noiembrie 2012- ianuarie 2013, în prezent director de dezvoltare al Aeroportului Mihail Kogalniceanu)
  • -Cioroianu Bogdan (partener imobiliar al lui Daniel Rafte în Erimar Building SRL. Daniel Rafte este unul din beneficiarii retrocedărilor lui Radu Mazăre, acesta fiind cumpărătorul drepturilor ligioase ale terenurilor de sub sediul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Constanţa. Radu Mazăre l-a servit pe Rafte în compensare cu terenuri în nordul Constanței, zonă mult mai valoroasă. Daniel Rafte este fiul lui Pascal Rafte, fost director al SC “Neptun-Olimp” SA, fost consilier local în primăria lui Radu Mazăre și preşedinte al Senatului Organizaţiei P.N.Ţ.C.D. Constanţa, în prezent decedat).
  • -Ghiuri George Orlando (patron al SC Sorla SRL, fericit câștigător al unor contracte de furnizare de băuturi spirtoase- whisky, gin, coniac- pentru unitățile de cazare ale MAI, care a primit de la CL al Primăriei Constanța, aprobare să ridice un turn de 20 de etaje pe bd Mamaia în 2007. Totodată Ghiuri e și un beneficiar de fonduri UE). 
  • -Stanciu Paraschiva (mama lui Stanciu Cristian, administratorul BLACK SEA INVEST SRL, firmă al cărei administrator a fost și Jipa George, societate controlată de Lucian Orban)
  • -Zaif Daniel (partener cu Lucian Orban și mai mulți membri ai grupului Vișinescu în diverse firme și proiecte imobiliare și director general la INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI SA, societate implicată în scandalurile din jurul acționariatului și falimentării ei)
  • -SC LOGIS PROJECT SRL (a fost fondată de tatăl Carlei-Iolanda Banu, ex-şefa Serviciului de Coordonare Programe din cadrul Direcţiei Generale de Afaceri Europene din CJ-ul lui Nicușor Constantinescu la mijlocul anilor 2000. De altfel, prim administrator al societății și ulterior asociat majoritar, a fost chiar soțul șefei din CJ, Banu Bogdan Daniel. În 2010 firma a fost cedată lui  RUSU IONUȚ-CRISTIAN, membru în biroul județean al Tineretului Național Liberal (LINK-AICI). De altfel tânărul liberal a modificat actul constitutiv al SRL-ului Logis Project SRL la notariatul Stelutei Daniela Orban, nimeni alta decât soția lui Lucian Orban, partenerul lui Vișenescu și George Jipa).

Ce spune actuala conducere a Academiei Române

Dumitru Dinu, directorul Direcției Patrimoniu, care a fost implicat alături de Ioan Păun Otiman în afacerea retrocedărilor, a refuzat dialogul cu presa, trimițându-ne la biroul de presă.
Birou care, până la momentul publicării materialului, s-a mărginit la a face o serie de considerații generale, în care aflăm doar că s-au exercitat presiuni asupra Academiei Române, dar că instituția se străduiește pe mai departe să-și recupereze patrimoniul.

Cam atât. O fi mult? O fi puțin?

Publicat la data de 23.3.2015 .

Un raspuns

  1. Nutu Anca
    24.3.2015, 9:24 am

    Ce parere are DNA-ul? DNA-ul stie ca premierul Nastase a dat dispozitii ca retrocedarile sa nu fie facute pe aceleasi amplasamente ale fostilor propietari si ca pentru terenurile forestiere declaratiile cu martori sa nu fie admise ? Asta a fost justitia lui Nastase, avantajand colaboratorii si psd-istii. Cand va face lumina DNA ?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Anomaliile grave ale privilegiilor acordate politic: cum au ajuns femeile de serviciu să aibă pensii speciale, de două ori mai mari decât medicii. Cele mai speciale pensii speciale

Aberațiile au forme concrete, așa cum vom dovedi mai jos : Există ceva mai special decât o pensie specială ? Da: de exemplu două...Citeste mai departe »

Daniel Befu

Investigații / Rețelele de ”eutanasiere” a companiilor cu probleme și rețelele politice din spatele lor. Soluția legală la datoriile PSD din 2009

Aveți o firmă cu probleme? Intermediați, sau consiliați, sau prestați servicii volatile, sau cumpărați, sau vindeți mărfuri care nu există, în pierdere, de niște...Citeste mai departe »

Mihai Pavelescu

Curtea de Conturi: Prejudiciu de 20 de milioane de euro la Loteria Română

Contracte încheiate nelegal, caiete de sarcini cu dedicaţie, maşini cumpărate la suprapreţ, plăţi nejustificate către case de avocatură, asigurări profesionale pentru membrii conducerii şi...Citeste mai departe »

Emilia Şercan

Cum au petrecut „băieţii deştepţi” criza. Profiturile, contractele şi miniştrii lor

Criza financiară a fost trecută cu bine de „băieţii deştepţi” din energie:ei au reuşit, în plină recesiune, să-şi mărească profiturile şi să-şi prelungească, pe...Citeste mai departe »

Emilia Şercan

Oamenii care dau la partid mai mulţi bani decât câştigă. Finanţarea campaniilor electorale

Traian Băsescu propunea săptămâna trecută ca fiecare candidat la alegeri să fie finanţat cu 50.000 de lei din bani publici, astfel încât să fie...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română