Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) va deveni o structură similară DNA și va avea poliție judiciară și serviciu de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, exact precum parchetul anticorupție.
„Modificările sunt în sensul de a face din DIICOT, care e tot o structură specializată, în oglindă, ceea ce este și DNA-ul – le dăm o poliție judiciară, nu știu dacă este o veste bună pentru toată lumea, dar ei trebuie să poată funcționa exact așa cum funcționează și DNA-ul. Am umblat un pic la competențe pe anumite materii… nu vreau să devansez, proiectul este pe site, este în consultare, ceea ce înseamnă că nu este definitivat”, a spus Raluca Prună, joi, la sediul CSM, citată de Digi24.
După decizia CCR privind interceptările a fost nevoie, de altfel, de o primă intervenție pe lege, pentru a permite efectuarea supravegherii tehnice în noile condiții.
Modificările sunt necesare pentru o mai bună capacitate și viteză de răspun, în condițiile riscurilor actuale, pe următoarele aspecte:
- analiza operațională a informațiilor
- capacitatea de dezvoltare a investigațiilor financiare pentru lipsirea grupărilor criminale de produsul infracțional si pentru urmărirea circuitelor de finanțare a activităților teroriste, a grupărilor teroriste si a teroriștilor individuali
Proiectul dorește reformarea DIICOT pe trei componente distincte:
- management, întărirea și eficientizarea funcției de conducere,
- organizarea internă și funcționarea direcției raportat la noile necesități de investigare și analiză a fenomenului infracțional reprezentat de criminalitatea organizată;
- urmărirea penală, întărirea eficacității acesteia prin întărirea capacității de efectuare a investigațiilor financiare, utilizarea lărgită a analizei operative (tactice) și de nivel strategic și, prin completarea personalului direcției cu lucrători de poliție judiciară în acest sens, precum și pentru desfășurarea activităților prevăzute de art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, astfel cum a fost recent modificat.
La ultimul punct, urmărirea penală, se pornește de la constatarea că investigațiile financiare se dovedesc a fi din ce în ce mai importante, nu numai în context național, ci și internațional, legat și de finanțarea terorismului.
Trebuie consolidată capacitatea efectuării investigațiilor financiare in toate cazurile, deoarece, precizează nota de fundamentare a Ministerului Justiției, acestea contribuie la:
- Depistarea si localizarea bunurilor supuse confiscării speciale si confiscării extinse in scopul instituirii sechestrului asigurator.
- Identificarea proprietarilor, posesorilor ori a detentorilor acestor bunuri
- Identificarea unor participanți adiționali la activitatea organizațiilor criminale
- Evidențierea așa-numitului “stil de viață“ specific (criminal life style) al celor care beneficiază de produsul infracţiunii
- Căutarea și identificarea urmelor transferurilor, mișcărilor, conversiilor financiare cu privire la produsul infracţiuni
- Determinarea plasamentului în spațiu a anumitor persoane la un anumit moment , stabilind astfel legături cu activitatea infracționala , ce pot fi exploatate in investigarea infracţiunilor predicat
- Furnizarea de date, indicii și informații care pot fi transformate ulterior in probe pentru instrumentarea infracţiunii de spălare de bani
Reorganizarea internă a direcției are în vedere crearea unui subdiviziuni dedicate investigațiilor financiare, pentru o mai eficientă utilizare a resursei umane specializate.
Modelul propus de MJ are în vedere aducerea în cadrul aceleiași unități a trei actori esențiali: procurorul, specialistul și ofițerul de poliție judiciară specializat în acest tip de activități, așa cum arată compartimentul .investigațiilor financiare înființat în cadrul DNA.
Prin reorganizarea internă vor fi create la nivel central:
- un compartiment/serviciu afectat investigațiilor financiare și de analiză
- un serviciu/birou specializat dedicat activității de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică
- un compartiment dedicat executării perchezițiilor informatice, cu un număr total 125 de lucrători de poliție judiciară.
Reducerea competențelor:
Prin comparație cu competența de lege lata a Direcției, reglementarea propusă va conduce la o reducere a competenței materiale a DIICOT, fiind eliminate o serie de infracțiuni, precum:
- bancruta simplă
- accesul fără drept la un sistem informatic, dacă acesta s-a realizat prin utilizarea unui instrument de plată electronic ori a datelor acestuia
- falsul informatic, atunci când aceste fapte nu sunt comise în cadrul unui grup infracțional organizat
- ridicarea condiționalității privind urmările în cazul infracțiunii de evaziune fiscală, respectiv ridicarea pragului de 20 milioane lei indiferent daca faptele sunt comise sau nu de un grup infracțional organizat.
