Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Chestiunea

DOCUMENT / Consiliul Fiscal – lista de probleme ale Proiectului de buget 2019: ”optimism exagerat, cifre improbabile, aprecieri nerealiste”

Consiliul fiscal a dat publicității marți Opinia sa cu privire la Legea Bugetului de stat 2019, scoțând în evidență scenariul de creștere economică ”excesiv de… Mai mult

05.02.2019

La obiect

Impasul finanțării Statului: Marile dificultăți care împing MFP să recurgă la soluții de conjunctură 

Dificultăţile Ministerului Finanţelor (MFP) de a acoperi deficitul bugetar în 2019 îi împing pe strategii bugetari ai guvernului să ridice metodele de completare ale veniturilor… Mai mult

04.02.2019

Cronicile

Digitalizarea companiilor: Managerii văd beneficiile, dar nu și pericolul amânărilor. Majoritatea firmelor – nepregătite pentru provocările viitorului

de Adrian N Ionescu , 9.7.2018

Jumătate din managerii companiilor românești viabile nu consideră că transformarea digitală este cea mai mare prima prioritate a strategiei lor.

Și, în marea lor majoritate, managerii nu-și pregătesc companiile pentru a face faţă schimbărilor viitorului, care le-ar putea perturba activitatea.

Astfel, 49% din manageri nu au făcut din transformarea digitală partea centrală a strategiei lor, potrivit „Barometrului digitalizării 2018”, al firmei de consultanţă Valoria.

Progresele reale sunt, de fapt, şi mai mici: doar 24% din companiile româneşti au o direcţie digitală strategică şi „au implementat unele soluţii digitale” (31% la nivel mondial),

Situaţia este şi mai defavorabilă din prespectiva mai largă a tuturor schimbărilor previzibile, tehnologice şi de piaţă viitoare, care le pot perturba activitatea.

Majoritatea companiilor (85%) este blocată în modelul de business actual și nu explorează opţiunile de adaptare a acestuia la schimbările majore previzibile în viitor, potrivit studiului „Cum răspund companiile din România schimbărilor disruptive”, al EY România.

Companiile din România recunosc în majoritatea lor (52%) că nu sunt pregătite pentru a face față provocărilor viitorului, iar managerii celorlalte s-ar putea să-şi fi supraestimat capacitatea de a le face faţă, spun analiştii EY România.

Digitalizarea: Managerii văd bine obstacolele, nu şi pericolele

Managerii recunosc că rezistanța la schimbare a organizației este principalul obstacol în calea digitalizarii.

O aceeași majoritate (58 – 59%%) se scuză că firmele lor nu au consumatori digitali, potrivit rezultatelor studiului Valoria.

Scuza este mai degrabă o confuzie, pentru că digitalizaera nu se reduce la relațiile cu consumatorii.

„Vestea bună este că în ambele cazuri ponderea acestor două obstacole scade de la 58% în 2017 la 42% în 2018”, spune studiul citat.

Alte obstacole:

Doar, 15% liderii companiilor consideră că modelele de business digital reprezintă o amenințare competitivă pentru afacerile acestora. O majoritate covârşitoare (80%) nu vede această amenințare.

În principiu, însă, majoritatea managerilor de top (53%) consideră că principalul beneficiu al digitalizării este creșterea eficienței operaționale.

Reducerea costurilor ar fi al doilea mare beneficiu al digitalirii.

Lipsa de „conștientizare reală” a provocărilor majore

De altfel, există o discrepanță între ceea ce declară managerii și ceea ce fac de fapt companiile lor pentru a face față schimărilor majore („disruptive”) pe care le rezervă viitorul, potrivit studiului EY România.

Nivelul de pregătire pare să fie rezultatul unei autoevaluări prea optimiste faţă de măsurile specifice abordate, ceea ce „denotă o lipsă de conștientizare reală a ceea ce presupune schimbarea disruptivă”, spune studiul EY România.

Astfel, aproape jumătate dintre ei se consideră că firmele lor ar fi pregătite pentru provocările majore ale viitorului, dar doar:

  • 15% dintre companii au la dispoziție un fond de capital de risc intern, jumătate din proporția de la nivel global,
  • 5% finanțează start-up-uri inovatoare din fondul de capital de risc,
  • 17% caută noi surse de venituri,
  • 21% dintre antreprenori doresc să dezvolte parteneriate în afara industriei.

Majoritatea companiilor din România „se concentrează pe exploatarea succesului modelului de business actual și sunt mai puțin atente la tendințele din piață, care le pot zdruncina poziția”, arată sursa citată.

„De fapt, nivelul de pregătire pentru schimbare este mult mai scăzut decât cel care rezultă din autoevaluarea inițială, atunci când se iau în calcul inițiativele specifice de leadership, cultură, inovație și deschidere la ceea ce se întâmplă în exterior”, este una dintre concluziile studiului.

Majoritatea companiilor (85%) exploatează produsele și serviciile existente deja în modelul de business actual, fără să investească în pregătirea pentru schimbarea disruptivă. EY România le clasifică, metaforic, în categoria „omidă”.

Mai departe, însă:

  • doar 13,5% din companii și-au asumat transformarea digitală și formează o cultură a inovației în interiorul companiei (au promovat la stadiul de „crisalidă”);
  • şi doar 1,6% din firmele care au răspuns la sondajul EY România s-au transformat deja și, mai mult, și-au asumat misiunea de a fi disruptive ele însele, mai degrabă decât de a fi doar inovatoare.

„Companiile de top din România se află în fața unei alegeri: se pregătesc pentru transformare, mai întâi ca și crisalidă, apoi ca fluture, sau rămân blocate în stadiul de omidă”, consideră analiştii EY România.

Alegerea companiilor de a rămâne blocate în prezent „va pune sub semnul întrebării poziția pe care o vor ocupa în piață în viitor, în cazul în care riscurile disruptive se materializează”.

Companiile din România se tem mai mult de schimbarea comportamentului consumatorilor și clienților, de cât de provocările digitale, deși de multe ori acest din urmă factor îl determină pe cel dintâi.

Forţele disruptive

Forțele disruptive cu cel mai mare impact identificate de companii în sectorul lor de activitate sunt următoarele:

  • Schimbarea comportamentului consumatorilor și clienților (64%)
  • Tehnologiile digitale și transformarea modelului de business ca rezultat al acestora (39%)
  • Competiția în creștere (31%)
  • Amenințarea din partea competitorilor foarte digitalizați (17%)

„Companiile de succes ale viitorului vor fi cele care nu doar adoptă noile tehnologii, ci care generează ele însele schimbarea”, spune Aurelia Costache, partener şi lider al departamentului de asistență în afaceri EY România.

Cultura inovării

Antreprenorii români sunt mai atenţi la provocările imediate decât la cele ale dezvoltării pe termen mai lung.

Chiar atunci când apreciază beneficiile generale ale unei culturi corporative performante, companiile din România au reticențe mari față de investițiile în proiecte care ar putea să nu înregistreze rezultate pe termen scurt.

Doar 37% din respondenții la sondaj evaluează cu o notă bună sau foarte bună acest atribut legat de pregătirea pentru schimbări disruptive.

„Rezultatul sugerează că, în ciuda eforturilor de schimbare culturală, persistă un decalaj între asumarea valorilor care țin de inovație și asumarea efectivă de riscuri și a schimbării transformatoare”, spune studiul EY România.

Atributele care țin de stimularea inovației prin colaborări externe și deschidere către exterior înregistrează unele dintre cele mai mici proporţii atât la nivel global, cât mai ales la nivel local: doar 36% dintre companii identifică și evaluează semnele care pot indica tendințe în stadiu incipient.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.7.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Întrebările la care CEDO așteaptă răspuns din partea statului român în cazul revocării Laurei Kovesi

Vladimir Ionescu

Curtea Europeană de Drepturilor Omului a trimis Guvernului român întrebările la care trebuie să răspundă în cazul sesizării înregistrate la CEDO de fostul procuror-șef al… Mai mult

Stiri

Gazoductul Iaşi – Chişinău / Lucrările au intrat, oficial, în faza a II-a, de la Ungheni până în Capitală

Adrian N Ionescu

La Chișinău a avut loc luni inaugurarea oficială a lucrărilor aferente Fazei a II-a a proiectului de interconectare a reţelelor de gaze ale României şi Republicii… Mai mult

Stiri

Alegeri europene 2019 / Configurația viitorului Parlament European – sondaj comandat de instituție

Iulian Soare

Cu 97 de zile înainte de data alegerilor europarlamentare, datele arată că centrul-dreapta va rămâne în continuare cel mai mare grup politic din legislativul european,… Mai mult

Stiri

NATO la 70 de ani: O Alianţă aflată în criză – raport prezentat la Conferința de Securitale de la Munchen

Iulian Soare

Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din ultimele şapte decenii, fiind afectată de o serie de provocări, inclusiv interne, dintre… Mai mult

Stiri

ANRE: 20 de milioane de lei amenzi date operatorilor din energie, mai ales distribuitorilor, în 2018

Adrian N Ionescu

Marile companii din energie şi mai ales distribuitorii au plătit aproape două treimi din totalul amenzilor de peste 19,7 milioane de lei date anul trecut… Mai mult

Stiri

Vasilica Dăncilă: Programele PNDL, introduse de dl. Dragnea, au scos țara din noroaie

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a declarat luni, la o întâlnire cu primarii de comune, că prin programelor PNDL I și II „am scos țara din noroaie”,… Mai mult

Stiri

Daniel Barbu a demisionat de la conducerea Autorității Electorale ca să candideze pe lista ALDE la europarlamentare

Razvan Diaconu

Preşedintele Autorității Electorale Permanente, Daniel Barbu (foto), a demisionat de la conducerea instituţiei, intenţia sa fiind să candideze la alegerile europarlamentare, pe listele ALDE. News.ro… Mai mult