marți

26 martie, 2024

Dicționar Economic

TAXĂ A RESCONTULUI

joi, 16 ianuarie, 2014

instrument de politică monetară, constând în dobânda sau comisionul pe care banca centrală îl percepe băncilor comerciale nevoite să resconteze efectele de comerţ ale clienţilor lor deja scontate de către băncile comerciale. Nivelul şi dinamica t.r. sunt astfel stabilite încât, în funcţie de împrejurările social-economice, să determine masa monetară  şi rata dobânzii şi, prin elementele economiei monetare, să influenţeze mersul economiei reale.
TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ, impozit indirect stabilit şi perceput asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al producţiei  şi al distribuţiei bunurilor economice. Prin stabilirea valorii adăugate se evită înregistrările repetate ale consumurilor externe. T. pe v.a. are un caracter universal, deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât şi din activitatea financiară de fructificare a capitalurilor disponibile. T.  pe  v.a. reprezintă un impozit neutru şi unic, deoarece se aplică asupra tuturor activităţilor economice, iar nivelul ei este independent de întinderea circuitului economic. Plata t. pe v.a. este fracţionată, deoarece ea se calculează pentru  fiecare stadiu care intervine în producerea şi comercializarea bunului economic. Mărimea absolută a t.  pe  v.a. depinde de baza de calcul şi de cotele de impozitare. Elementele care compun baza de calcul (de impozitare) sunt diferite, în funcţie de situaţia dată, cum ar fi: preţurile  şi tarifele negociate, inclusiv accizele stabilite de lege; preţurile de piaţă; costurile bunurilor executate de agenţii economici pentru folosinţa proprie ori predate altor persoane etc. (v. Impozite indirecte, Valoare adăugată).



analize cursdeguvernare

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: