MONOPOL

16.1.2014 .

firmă sau întreprindere, singura care produce un bun sau serviciu şi trebuie să satisfacă întreaga cerere pentru acesta. În sensul definiţiei, pentru a fi m., întreprinderea trebuie să nu fie concurată de producători (vânzători) străini sau naţionali, iar produsul realizat să nu poată fi substituit cel puţin pentru un timp. Situaţia de m. este apreciată întotdeauna în funcţie de condiţiile de loc şi de timp. Anumite tipuri de m. nu pot să dureze decât dacă, dintr-un motiv sau altul, celelalte întreprinderi sunt împiedicate să intre pe piaţă. În esenţă, existenţa unui m. poate să decurgă din: a) concentrarea treptată şi eliminarea producătorilor mai puţini performanţi, astfel încât se constituie o întreprindere care, în funcţie de dimensiunile pieţei şi de condiţiile tehnice, realizează randamente tehnice crescătoare pe timp îndelungat (m. natural); b) realizarea unei inovaţii sau crearea unui produs nou, ceea ce face din între- prinderea respectivă un distribuitor unic pe piaţă (m. inovaţional, care este întotdeauna temporar); c) exis- tenţa unor obstacole de reglementare sau legislative la intrarea concurenţilor pe piaţă  (m. legal). M. acţionează pe piaţă folosindu-se de avantajele pe care le are, fapt care-i permite să stabilească atât cantitatea oferită, cât şi preţul unitar pentru care se orientează elasticitatea cererii. Sensul major al existenţei m. îl reprezintă maximizarea profitului în condiţiile date. Ca urmare, punctul de pornire într-o asemenea acţiune îl constituie faptul că, dintru început, cererea faţă de firma-m. se confundă cu cererea pieţei; ea apare deci, în general, ca o funcţie de preţ descrescătoare. M. va stabili un cuplu cantitate-preţ pe această curbă care să-i asigure profitul maxim. Dacă monopolul îşi va mări oferta, preţul se va diminua, dat fiind faptul că cererea este descres- cătoare. Dacă costul său marginal nu este descrescător sau descreşte mai lent decât cererea, m. nu poate avea interesul să  mărească producţia oricât pentru că, începând de la un anumit nivel al acesteia, va vinde în pierdere ultimele sporuri de producţie. Acest nivel al producţiei corespunde condiţiei: venit marginal sau încasare marginală = cost marginal. Altfel spus, m. va mări oferta până când câştigul adus de ultima unitate produsă este egal cu costul producerii ei; profitul m. este atunci maxim. O dată atinsă această egalitate, m. poate deveni interesat să-şi mărească preţul  şi să-şi diminueze oferta dacă pierderea clientelei, care ar urma unei asemenea măsuri, este mai mult decât compensată de creşterea încasărilor din vânzarea la preţuri mai mari a tuturor produselor. Dat fiind modul de a funcţiona, scopul urmărit  şi incidenţele pe care le are asupra vieţii economico- sociale,  m. este adesea supus unor critici aspre. Transformarea unei activităţi concurenţiale în m. este inevitabil urmată de creşterea preţului de vânzare, de scăderea producţiei, de formarea unor supra- profituri durabile, nejustificate din punct de vedere economic, de scăderea gradului de satisfacere a cererii. M. este considerat nociv şi pentru că are ca efect o situaţie suboptimală de funcţionare a economiei. Cu toate acestea, în ochii unora, m. este un mod de existenţă a economiei mult mai potrivit decât concurenţa, dat fiind că generează mari modificări tehnice care se concretizează în noi bunuri şi metode de producţie ce permit, în cele din urmă, scăderea preţului; inovaţia presupune desigur un risc, ce este asumat numai dacă există certitudinea unor profituri pe timp îndelungat. Pentru a contracara efectele negative ale m., s-au pus în funcţiune, prin lege, mecanisme de protecţie a concurenţei. În funcţionarea lor, acestea fac însă distincţie între situaţia de m. – existenţa unui singur producător (vânzător) pe o piaţă – şi practicile monopoliste, care se concretizează în comportamente cu efecte economico-sociale negative. Asemenea practici nu decurg în mod automat din situaţia de m. şi nici nu sunt promovate de toate firmele cu situaţie de m. În schimb, există firme care nu au o situaţie de m., dar promovează practici monopoliste. De aceea, protecţia concurenţei sancţionează numai practicile monopoliste, nu şi situaţia de monopol (v. Costul marginal, Preţ, Profit, venit marginal).

+

Publicat la data de 16.1.2014 .

analiza cursdeguvernare

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Situaţia economică a României şi aşteptările populaţiei

Raportul dintre sumele intrate net în ţară ca investiţii directe şi soldul (cronic negativ) al contului curent al balanţei de plăţi a României s-a...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română