vineri

29 martie, 2024

Dicționar Economic

DATORIE EXTERNĂ

joi, 16 ianuarie, 2014

sumă în valută datorată, la un moment dat, de o ţară altor ţări  şi/sau instituţii financiare internaţionale în baza creditelor primite de stat (guvern) şi de întreprinderi private, dar cu garanţia statului şi care urmează a fi achitată într-o perioadă mai mare de un an. În această accepţiune, folosită în statistica internaţională, d.e. este înţeleasă ca datorie publică externă, necuprinzând creditele care au o scadenţă sub un an, precum şi cele contractate de unităţile private fără garanţia statului, indiferent de durata lor. Unii specialişti consideră că mărimea reală a gradului de îndatorare a unei ţări ar impune luarea în calcul şi a acestui aspect. În ţările cu valută convertibilă, datoria externă este asimilată datoriei publice interne, astfel că în terminologia curentă pentru aceste ţări nu se foloseşte termenul de datorie externă, ci de dezechilibru al balanţei de plăţi, de rambursare a împrumuturilor contractate etc., deoarece în orice moment ele le pot achita cu propria lor monedă prin lansarea unor împrumuturi pe piaţa internă sau pe europiaţă. În ţările cu moneda neconvertibilă nu este posibil acest aspect. De aceea, noţiunea de datorie externă este folosită în literatura economică pentru a desemna datoria ţărilor cu valuta neconvertibilă, majoritatea lor fiind ţări în curs de dezvoltare. D.e. poate fi: garantată pe termen lung; pe termen scurt etc. (v. Balanţă de plăţi, Datorie).



analize cursdeguvernare

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: