(în Sistemul Conturilor Naţionale), soldul contului de capital, diferenţa dintre articolul “formarea brută de capital fix” şi cel constituit din “economiile brute”, evidenţiată pe sectoare instituţionale. Ca urmare, la unele sectoare instituţionale apare o c. de f. superioară faţă de posibilităţile şi de nevoile lor, în timp ce alte sectoare au necesităţi de resurse financiare mai mari decât posibilităţile lor interne. Primele sectoare au c. de f. De pildă, menajele în ansamblul lor, prin comportamentul lor colectiv, au c. de f., economisesc mai mult decât investesc, în timp ce societăţile comerciale nefinanciare prin comportamentul lor colectiv investesc mai mult decât pot ele să economisească, nu au c. de f. (v. Economii, Investiţii).
