stare a unei economii naţionale caracterizate printr-un volum ridicat al creanţelor neachitate dintre unităţile economice. Astfel, există multe întreprinderi care au datorii mari către furnizori, dar în acelaşi timp au importante creanţe asupra clienţilor lor. Din acest motiv fluxurile băneşti dintre unităţile economice sunt frânate sau chiar blocate, ceea ce va determina un blocaj şi în fluxurile de mărfuri. Aceasta face să apară în unele sectoare un dublu blocaj: economic şi financiar. Pentru evitarea b.e.f. sunt recomandate măsuri de întărire a disciplinei financiare. În anumite ţări sunt stabilite termene limită pentru stingerea creanţelor. În plus, este necesară o legislaţie operaţională în privinţa reglementării falimentului (v. Arierate, Bancrută).
