ASIGURARE

16.1.2014 .

(1) instrument care oferă clienţilor protecţie împotriva riscului. (2) Mecanism actuarial care poate fi organizat de sectorul privat. Prima accepţiune defineşte în termenii obiectivului său. A doua accepţiune conferă a. semnificaţia de metodă prin care obiectivul poate fi atins. Chiar atunci când un aranjament instituţional nu este o asigurare în cea de-a doua accepţiune, el poate fi privit ca asigurare  dacă oferă protecţie împotriva riscului. Baza teoretică a asigurărilor este dată de legea numerelor mari, precum şi de avantajele schimbului. Astfel, în timp ce membrii societăţii se confruntă cu incertitudinea, societatea în ansamblu se confruntă cu o certitudine relativă. Această certitudine relativă derivă din probabilitatea agregată la nivelul societăţii, care oferă posibilitatea membrilor acesteia să valorifice avantajele schimbului, consimţind în ceea ce priveşte consolidarea riscurilor. Consolidarea riscurilor independente reprezintă esenţa a. Consolidarea riscurilor este efectivă când acestea pot fi difuzate asupra unui număr mare de clienţi, ale căror riscuri individuale sunt independente. Cererea individuală pentru a. derivă din faptul că indivizii sunt, de regulă, adversari ai riscului. Incertitudinea reduce utilitatea unui adversar al riscului. Prin urmare, certitudinea are o utilitate marginală pozitivă, iar adversarul riscului este dispus să plătească pentru aceasta. Prima actuarială de asigurare (π) depinde de nivelul pierderii anticipate (L), de probabilitatea acesteia (p), precum şi de costul economic al societăţii de asigurare  (T): π = pL + T. Oferta privată de a. este eficientă dacă probabilitatea p îndeplineşte cinci condiţii. Prima condiţie se referă la necesitatea ca proba- bilitatea p să fie independentă între clienţi. Aceasta înseamnă că viabilitatea financiară a ofertei private de asigurări depinde de existenţa unui număr predictibil de despăgubiţi. Conform celei de-a doua condiţii, probabilitatea p trebuie să fie subunitară. Dacă probabilitatea (p) este unitară, atunci nu mai există posibilitatea difuzării riscurilor între clienţi. A treia condiţie impune ca probabilitatea p să fie cunoscută sau estimabilă. Dacă probabilitatea p nu este cunoscută sau estimabilă, atunci societăţile de  asigurare nu mai pot calcula prima actuarială. A patra condiţie se referă la absenţa selecţiei adverse. Datorită dificultăţilor întâmpinate de societăţile de asigurări în discriminarea clienţilor cu risc ridicat de cei cu risc redus, prima de asigurare se fundamentează pe baza riscului mediu. În condiţiile selecţiei adverse, clienţii cu risc redus consideră că prima este ridicată şi decid să nu se asigure. A cincea condiţie presupune absenţa hazardului moral. Acesta apare atunci când clienţii manipulează în favoarea lor fie probabilitatea p, determinând apariţia evenimentului asigurat, fie nivelul L al pierderii.

+

Publicat la data de 16.1.2014 .

analiza cursdeguvernare

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »

Ledul roșu care s-a aprins pe tabloul de bord: Deficitul de cont curent pe T1 – deja la 80% din cel de anul trecut

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast...Citeste mai departe »

Creșterea pe 2016: calitate proastă, cantitate mare, preț și mai mare

Datele furnizate de Institutul Național de Statistică referitoare la Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2016 arată aceeași valoare brută din anii anteriori...Citeste mai departe »

Analiză / Elementul cheie pentru dezvoltare: mărfurile românești la export. Puncte tari și puncte slabe

România a revenit anul trecut la o valorificare superioară prin preț a produselor livrate la export dar rămâne la acest indicator semnificativ sub nivelul...Citeste mai departe »

DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ledul roșu care s-a aprins pe tabloul de bord: Deficitul de cont curent pe T1 – deja la 80% din cel de anul trecut

grafic deficite Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe 2016: calitate proastă, cantitate mare, preț și mai mare

crestere economica Datele furnizate de Institutul Național de Statistică referitoare la Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2016 arată aceeași valoare brută din anii anteriori...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – pe contrasens cu deficitul bugetar

deficit-l După ce a performat peste media europeană în ultimii patru ani, România a trecut pe contrasens pe autostrada financiară a deficitului bugetar. Datele Eurostat...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Scutul antirachetă, Rusia şi ordinea europeană. O tensiune insolubilă?

Puncte cheie: Antiliberalismul organic al Rusiei şi propensiunea spre autoritarism (amplificate de dimensiunile teritoriale imense, de dispreţul conducătorilor din toate regimurile ruseşti pentru libertăţile...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Scutul antirachetă, Rusia şi ordinea europeană. O tensiune insolubilă?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Antiliberalismul organic al Rusiei şi propensiunea spre autoritarism (amplificate de dimensiunile teritoriale imense, de dispreţul conducătorilor din toate regimurile ruseşti pentru libertăţile...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română