Dezvoltare? Job-urile au revenit la nivelul din 2008: dar sunt de-o mai slabă calitate

de Mariana Bechir | 28.8.2017 .

În luna mai 2017, efectivul salariaților din România a revenit la nivelul înregistrat în momentul considerat începutul marii recesiuni – septembrie 2008.

De la declanșarea crizei, România a pierdut aproape 740.000 de locuri de muncă, până în mai 2011, luna cu cele mai restrânse efective de salariați – 4,095 milioane angajați cu contract de muncă (pe perioadă determinată sau nedeterminată).

(Citiți și:”PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează”)

Recuperarea joburilor s-a făcut diferit, pe activități economice, analiza arătând că înființarea unor noi locuri de muncă a fost mai accelerată pe segmentele legate de consum (comerț, hoteluri și restaurante), decât în industrie.

De altfel, în comerț, hoteluri și restaurante, domenii cu joburi slab plătite și foarte nesigure (primele care dispar într-o eventuală nouă criză), recuperarea a fost per total integrală, în timp ce în industrie încă nu s-a ajuns la numărul de salariați din precriză.

Industria prelucrătoare

În septembrie 2008,  în industria prelucrătoare erau angajate, conform datelor INS, 1,283 milioane de persoane. Până în mai 2017 nu se reușise revenirea la același număr de salariați – lucrau în domeniu 1,178 milioane persoane.

S-au înregistrat câteva creșteri semnificative de personal în activități importante, cu valoare adăugată mare, din industria prelucrătoare:

  • fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice – numărul salariaților a crescut de la 25.900 la 34.200 persoane
  • fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor – de la 126.800, la 197.600 salariați
  • fabricarea echipamentelor electrice – numărul angajaților din mai 2017, îl depășea pe cel din 2008 – 48.100 persoane, față de 38.600
  • foarte ușor a crescut și numărul celor din domeniul fabricării produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice – de la 9.000, la 10.700 angajați

În rest, însă, au crescut efectivele din:

  • industria alimentară – de la 158.900, la 164.500 persoane
  • domeniul fabricării produselor textile (de la 32.300, la 38.400), dar insuficient pentru a acoperi pierderile de personal din domeniul fabricării de îmbrăcăminte (de la 205.100, la 124.800 persoane)

Activități din industria prelucrătoare unde nu au fost recuperate joburile pierdute în criză:

  • fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a. – de la 65.700 joburi în 2008, în mai erau doar 52.400
  • Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii – de la 99.700, a scăzut la 76.900 persoane
  • fabricarea de mobilă – 70.200 persoane, în 2008, comparativ cu 61.200 în 2017
  • fabricarea substantelor si a produselor chimice – a înregistrat o reducere a numărului de angajați de la 35.200, la 25.400 persoane

Creșterile: în Comerț, hoteluri și restaurante

În timp ce industria prelucrătoare mai are încă de recuperat ce-a pierdut în perioada de criză, aceste două domenii, comerțul și HORECA, au depășit împreună numărul de salariați pe care-l însumau în 2008.

Astfel, în septembrie 2008, în comerț existau 774.600 de angajați, iar în HORECA – 117.000 persoane, adică un total de 891.600 salariați.

La sfârșitul lunii mai 2017, efectivul de salariați arăta:

  • 768.300 angajați în comerț
  • 189.200 de persoane în industria de hoteluri și restaurante

Adică 957.500 angajați, mai mulți decât în precriză.

Tot legat de creșterea consumului, a urcat și numărul din activități de spectacole, culturale și recreative – de la numai 39.800 salariați, în septembrie 2008, la 65.100, în mai 2017.

Evoluția efectivului de salariați în alte domenii:

  • a urcat ușor numărul angajaților din sănătate și asistență socială – de la 363.800, la 369.000 persoane
  • construcțiile, domeniul cu cea mai abruptă cădere (de la 424.600 de salariați în septembrie 2008, a ajuns la numai 288.400, în ianuarie 2011), a ajuns în mai 2017 la un efectiv de 388.500 salariați.
  • de asemenea, sunt mai mulți salariați și în agricultură, vânătoare și servicii anexe – efectivul acestora a crescut de la 74.200, la 82.900 persoane

Publicat la data de 28.8.2017 .

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant independent-dezvoltare industriala
    30.8.2017, 10:04 am

    1.Asa cum arata autorul, putem constata 10 ani de STAGNARE economica si industriala, datorata lipsei de distinctie dintre “administrarea curenta” si administrarea “dezvoltarii economice si industriale” a tarii (si inexistentei celei de a doua).Dezvoltarea economice si industriala este un proces (strict) national, care nu se “importa”, nu este adus de integrarea in NATO sau UE si mai ales, nu se produce singur (de la sine)!Dezvoltarea solicita organizarea acestui proces (national), printr-un proiect adecvat, asemanator celui realizat de “tigrii asiatici”!
    2.D-l Adrian Nastase afirma pe drept cuvint (in unica lucrare ideolgica nationala “Romania Europeana”!), existenta unor tari “inovative economic si industrial” care cunosc un decolaj economic puternic, iar altele non-inovative – ca Romania, care stagnaza si integrata in UE, la toate capitolele.Tot dumnealui afirma ca principalul obiectiv al restructurarii Romaniei trebuie sa-l constituie Reindustrializarea, lucru pe care “urmasii” sai la guvernare nu l-au urmat dupa integrare.
    2.Inovatia in dezvoltare economice presupune o receptivitate marita a guvernelor pentru cunoasterea, evaluarea si promovarea proiectelor de dezvoltare industriala, indiferent de provenienta lor.In lipsa lor, simpla “administrare curenta” a economiei nationale, n-a produs in 10 ani dezvoltare economica si industriala.Din contra joburile existente azi dovedesc “deprecierea” economica, prin scaderea ocupatiilor din domeniul industrial si cresterea lor in domeniul comercial – neproductiv, consumatorist.
    3.Fac aceasta revenire (la comentariul editorialului d-lui Grosu) ca urmare a anuntarii cu mare “pompa” a venirii in Romania a sute de oameni de afaceri americani, dornici sa investeasca in Romania, la chemarea ambasadorului roman in S.U.A.In lipsa unui PROIECT DE TARA, care sa administreze Romania pe cele doua registre aratate, incit masurile de administrare curenta si cele de “dezvoltare industriala” sa aiba coerenta si stabilitate, vizita oamenilor de afaceri ramine una politica” (neurmata de nici o investitie majora) – asa cum s-a intimplat pe vremea lui Ponta!
    4.Daca P.S.Democrat si guvernul Dragnea nu vrea sa invete si urmeze ceeace in mod corect a considerat ca necesar economiei unul din P.M. (de valoare ai) partidului, atunci exista speranta ca macar P.N.Liberal sa ia in seama oferta proiectului de REINDUSTRIALIZARE propusa direct si personal presedintelui P.N.Liberal.In caz contrar, la intilnirea cu grupul de oameni de afaceri americani, cu ce vor iesi liberalii in întimpinarea intentiei investitionale a acestora?Cu setul de mariri salariale, pe care l-a sustinul si partidul liberal in lipsa oricaror proiecte care sa-l faca sustenabil?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Redacţia

Griji străine de pivnițele politicii românești: Reformarea iminentă a Europei și România nucleului dur

Marți, 19 septembrie 2017: cinci ore și jumătate de dezbateri, o temă și trei direcții: -Reforma iminentă a UE: România și „nucleul dur”. Adecvare,...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cum ar putea arăta Directiva ”anti-dumping social” cu care a venit Macron: Impact mic, o de neînțeles de mare presiune din partea Europei de Vest

Statele membre încearcă să ajungă la un consens, până în luna octombrie, în ceea ce privește propunerile Comisiei Europene de modificare a Directivei europene...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Scenariul 6 de reformă a UE: Mecanismul de asistență pre-aderare la euro – controversele. Supărații Europei

Propunerea-cheie făcută miercuri de președintele Jean Claude Juncker în cadrul discursului său privind Starea Uniunii este cea referitoare la posibila implementare a unui mecanism...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Mitul ”echipei tehnice de suport” a Băncii Mondiale pentru autostrada Ploiești – Brașov și necunoscutele finanțării asfaltului politic

”Dividendele se dau acționarilor, nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni. Vrem să începem niște proiecte foarte mari, să avem un nou început....Citeste mai departe »

Victor Bratu

S-au găsit banii pentru viitoarea rectificare bugetară: Armata a cheltuit doar 8,15 % din bugetul de înzestrare

Situația drepturilor salariale din MApN a fost cea care, oficial, a provocat demisia ministrului Adrian Țuțuianu. Blocați în controversa disponibilităților financiare pentru plata soldelor,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română