Ministerul Educației a lansat în dezbatere cele trei variante ale Planului-cadru pentru învăţământului gimnazial din România și deja au apărut primele mari obiecțiuni.
Cea mai puternică opoziție a fost declanșată de reducerea orelor de română și istorie, precum și eliminarea limbii latine.
Conducerea Academiei Române și 500 de intelectuali au semnat o scrisoare-protest în care se referă la câteva noutăți din planurile-cadru, noutăți ce au monopolizat discuția publică pe acest subiect și la care se limitează, deocamdată, întreaga dezbatere privind reformarea învățământului gimnazial:
- dispariţia orei de limba latină în gimnaziu, la clasa a VIII-a
- reducerea cu o oră a programului pentru limba şi literatura română la clasele a V-a şi a VI-a
- reducerea orelor de istorie.
“Academia Română a luat act cu îngrijorare de propunerile formulate în cadrul celor trei variante ale Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial”, precizează autorii scrisorii, atrăgând atenția că toate cele trei domenii (româna, istoria și latina) sunt “materii cu un puternic caracter identitar, contribuind împreună la dezvoltarea conştiinţei naţionale, europene şi umaniste a tinerei generaţii”, se spune în scrisoarea Academiei.
„Identitatea românească nu poate fi înţeleasă fără componenta sa latină, indentitatea europeană, la rândul ei, nu poate ignora această componentă.
Să nu uităm eforturile Şcolii Ardeleane, iluminismul românesc, de a argumenta originea latină a poporului şi a limbii româneşti în Transilvania.
Să nu uităm că însuşi statul român s-a constituit, la 1859, în jurul ideii de unitate a tuturor celor „de gintă latină“. În acest context, prima misiune a Academiei Române, la 1866, a fost să alcătuiască gramatica şi Dicţionarul limbii române şi să redacteze tratatul de istoria românilor, tocmai pentru a susţine şi cultiva conştiinţa identităţii noastre.
Or, acum, propunerile acestui nou Plan-cadru compromit printr-un singur gest, insuficient cântărit, eforturile a generaţii de intelectuali responsabili şi pun sub semnul pericolului însăşi identitatea noastră. Consecinţele nu vor întârzia să apară, iar Istoria nu va fi îngăduitoare” – susțin reprezentanții Academiei și cele câteva sute de intelectuali care s-au alăturat demersului acestora de a-i cere ministrul Educației, Adrian Curaj, să restabilească locul acestor discipline înprograma școlară.
Cum stă Europa la studiul limbilor clasice
Doar în patru state europene aceste cursuri sunt obligatorii pentru toți elevii:
- Latina – în România (în gimnaziu) și Croația (la liceu)
- Greaca veche – cursuri obligatorii, atât în gimnaziu, cât și la liceu, în Grecia și Cipru.
În state precum Germania, Luxembourg, Olanda, Liechtenstein și Austria, una dintre limbile clasice (latina și greaca veche) este obligatorie sau opțională în unele tipuri de școli, în învățământul secundar superior, nu pentru toți elevii, ci doar pentru cele cu profil umanist:
România, una dintre țările cu cele mai puține ore de limbi străine
În majoritatea statelor europene există cel puțin două limbi străine moderne care se fac în școală, iar în statele mai bogate oferta pusă la dispoziția elevilor este foarte diversă, în unele țări existând posibilitatea de a învăța chiar și limba japoneză în învățământul preuniversitar (desigur, rămâne un lucru rar.
Există totuși mari diferențe între statele membre, iar asta se observă cel mai bine la numărul de ore alocate pentru aceste discipline.
De exemplu, numărul efectiv de ore de studiu în același număr de ani de studiu, orele pentru principala limbă străină variază semnificativ de la o țară la alta: dacă în Germania se fac 790 de ore, în România, numărul acestora este de numai 472 de ore.
De asemenea, dacă în Italia, se alocă, în 10 ani, 891 de ore pentru limba străină principală, în Norvegia, tot în 10 ani se studiază doar 593 de ore.
