Calitatea forţei de muncă şi mediul tehnologiei informaţiei sunt câteva dintre elementele ce atrag investitorii japonezi în România, potrivit declarațiilor lui Norio Maruyama – director general pentru presă şi diplomaţie publică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) japonez.
Norio Maruyama este și purtătorul de cuvânt al delegaţiei ce l-a însoţit pe premierul nipon Shinzo Abe în turneul diplomatic în România, Bulgaria, Serbia şi ţările baltice.
„Companiile japoneze sunt interesate de România. Calitatea forţei de muncă, și mediul tehnologiei informaţiilor în România sunt foarte atrăgătoare pentru companiile japoneze. (…) Este calitatea forţei de muncă în primul rând. Este ceva ce companiile japoneze caută”, a spus purtătorul de cuvânt nipon, citat de Agerpres.
Printre firmele reprezentate, la nivelul delegaţiei ce l-a însoţit pe premierul japonez Shinzo Abe la Bucureşti, s-au numărat Mitsubishi Corporation, NTT Data Corporation şi IHI Corporation.
Dintre parteneriatele posibile, Norio Maruyama nu a ales decât exemplul liniei de metrou spre aeroportul Otopeni, care acum este „într-un stadiu foarte important” și a fost menţionat de premierul Shinzo Abe în discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis, la Cotroceni.
Totuși, dintre proiectele abordate la Palatul Victoria se mai remarcă:
- podul suspendat peste Dunăre de la Brăila – Tulcea, pentru care a fost semnat contractul chiar luni, la Ministerul Transporturilor și care va fi construit prin asocierea unor firme italiene și nipone
- reabilitarea si modernizarea centralelor Turceni, Paroșeni și Isalnita și
- eficientizarea sistemului de termoficare din București.
Norio Maruyama a trecut cu eleganță diplomatică peste gafa părții române, care nu a fost reprezentată de un prim ministru în funcție la întâlnirea cu cei 30 de oameni de afaceri din delegația niponă.
(Citiți și: Vizita, în premieră istorică, a celei de-a treia mari economii a lumii: premierul nipon, fără interlocutor la Palatul Victoria)
Oficialul nipon a considerat, totuși, „că această vizită este una foarte fructuoasă. Întâlnirea cu vicepremierul o considerăm unul din stâlpii acestei vizite – întâlnirea cu oamenii de afaceri”.
„Oamenii de afaceri vor fi aceiaşi, este vorba de afaceri. Oamenii de afaceri japonezi au venit aici, în Bucureşti, pentru a-şi întâlni partenerii. Este vorba de CEO ai unor companii mari, ai unor start-up-uri de ultimă generaţie în IT. (…) Poate (vicepremierul -n.r.) se va schimba, dar el este persoana care a putut explica mediul economic de aici. Credem că acest lucru este extrem de important”, a declarat Norio Maruyama, citat de Agerpres.
Provocarea chineză
În condițiile ofensivei chineze în Europa, oficialul nipon a amintit că Japonia este cel mai mare cel mai mare investitor asiatic în România şi că „40.000 de locuri de muncă au fost create pentru români, în România, de către companiile japoneze”.
Oficialul japonez a invocat Acordul de parteneriat economic Japonia-Uniunea Europeană, drept context pentru colaborarea economică cu România.
„Aici, în România, există un mediu foarte interesant. Acordul de parteneriat economic cu UE o să îi facă pe investitorii japonezi să reevalueze, de exemplu, România”, a punctat el, menţionând mediul IT şi viteza internetului. „Aveţi potenţialul de a atrage firme japoneze”, a spus reprezentantul MAE japonez.
Japonia şi Uniunea Europeană „împart aceleaşi valori fundamentale – apărăm democraţia, statul de drept şi drepturile omului, alături de alte valori fundamentale”, a spus Norio Maruyama. Altfel, în prezent, „ordinea internaţională bazată pe acest valori se confruntă cu provocări serioase”, a adăugat oficialul nipon.
„Astfel, vrem să avem o colaborare mai strânsă cu Uniunea Europeană, pentru a fi capabili să menţinem această ordine internaţională, bazată pe valorile acestea”, a mai spus Norio Maruyama.
