joi

28 martie, 2024

16 martie, 2015

penitenciar jilava - detinutiPrin derogare de la Legea finanțelor publice, în ultima ședință de guvern s-a hotărât că Executivul poate repartiza Ministerului Justiției, din Fondul de rezervă bugetară, sume „și pentru finanțarea unor cheltuieli în vederea îmbunătățirii condițiilor de cazare și creșterii capacității de cazare a sistemului penitenciar românesc.”

În ședința de guvern de săptămâna trecută, executivul a adoptat o ordonanță de urgență care modifică articole diverse din alte peste 20 de legi sau ordonanțe emise anterior.
Unul dintre articolele cuprinzătoarei Ordonanțe conține
excepții de la Legea finanțelor publice, unul dintre beneficiari fiind Ministerul Justiției.

Potrivit Legii finanțelor publice, guvernul poate apela la Fondul de rezervă bugetară pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar, cu mențiunea că respectivul caracter de urgență trebuie justificat.


De menționat că plățile din Fondul de rezervă se fac la dispoziția primului-ministru, fără ca modul de cheltuire a banilor să fie explicat în Monitorul Oficial.

O noutate: derogarea de la lege pe un an

1
Click pentru mărire

Potrivit ordonanței publicate în Monitorul Oficial pe data de 13 martie, decizia de finanțare a sistemului penitenciar din Fondul de rezervă este valabilă pentru tot anul 2015.

Prin derogarea de la lege, guvernul scapă de obligativitatea justificării caracterului urgent sau neprevăzut al cheltuielilor finanțate, iar modul în care vor fi cheltuite sumele alocate sistemului penitenciar vor fi cunoscute doar de ordonatorul principal de credite din cauză că alocările din Fondul de rezervă nu sunt detaliate în Monitorul Oficial.

Problemele sistemului penitenciar au reapărut în actualitate după recentele arestări preventive în care au fost implicați oameni celebri din România, care au semnalat, în presă și pe rețelele de socializare, condițiile din locurile de detenție.


Rămâne, însă, întrebarea, de ce guvernul a preferat o derogare de la legea finanțelor publice, unei alocări suplimentare prin viitoarea rectificare bugetară.

O posibilă problemă de Constituționalitate

Finanțarea suplimentară a sistemului penitenciar putea fi propusă de guvern pe calea mai transparentă a rectificării bugetare, care este aprobată de parlament.

Guvernul a mai apelat la derogare de la Legea finanțelor și în decembrie 2014, când și-a asigurat dreptul să acorde în continuare bani primarilor din Fondul de rezervă bugetară, cu justificarea că a primit foarte multe cereri din partea acestora şi că trebuie evitată acumularea de arierate.

Metoda derogării de la lege a fost practicată de Guvernul Ponta în domenii diverse, unele cu impact major asupra mediului economic sau chiar politic. La acest ultim punct se contabilizează ordonanța privind migrația aleșilor locali, o derogare de la legea electorală pe o perioadă de numai 45 de zile, declarată neconstituțională de CCR dar care produce și astăzi efecte.

Cifrele unui sistem care ar trebui bugetat transparent și cu o strategie

Potrivit statisticilor oficiale, România are în prezent aproximativ 33.000 de deținuți cazați în 27.000 de locuri.

Potrivit standardele internaționale în materie (adică patru metri pătrați pentru fiecare deținut, conform recomandărilor Curții Europene a Drepturilor Omului – CEDO) România ar trebui să raporteze de fapt numai 19.000 de locuri în închisori.

Ținerea deținuților în cele 43 de penitenciare din țară a costat peste 900 de milioane de lei în 2012 – circa 200 de milioane de euro.

În 2013 și 2014, sistemul penitenciar a fost finanțat suplimentar din Fondul de urgență al Guvernului, din cauză că multe din penitenciare rămăseseră fără bani de alimente și întreținere după primele cinci luni ale anului.

Potrivit calculor făcute de Administrația Națională a Penitenciarelor, costul întreținerii unui singur deținut este de 2.397 lei/lună, din care 1.619 lei reprezintă costurile cu personalul și 422 cu bunurile și serviciile. Mai mult de două treimi din costul per deținut este de fapt ocazionat de întreținerea sistemului de detenție.

Cele mai mari cheltuieli din sistem sunt cele cu personalul, penitenciarele românești nefiind dotate cu sisteme de pază moderne, astfel că paza se bazează exclusiv pe capacitatea umană angajată, iar acolo unde nu există suficienți agenți mai sunt folosiți la pază chiar deținuții cu pedepse ușoare.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Se poate decide (nu e necesara nici o derogare ) ca Casa Poporului sa devina cladire penitenciara . Capacitate mare de cazare are , dotari pe masura si deci ar fi evitata oricare problema . Evident , parlamentul si senatul vor functiona in continuare in interiorul ei . Sa fie obisnuiti , sa se simta ca acasa cind „suna” DNA la usa . 🙂 Economii colosale la chetuielile de „transfer” pentru arestarile preventive . 🙂

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Se poate decide (nu e necesara nici o derogare ) ca Casa Poporului sa devina cladire penitenciara . Capacitate mare de cazare are , dotari pe masura si deci ar fi evitata oricare problema . Evident , parlamentul si senatul vor functiona in continuare in interiorul ei . Sa fie obisnuiti , sa se simta ca acasa cind „suna” DNA la usa . 🙂 Economii colosale la chetuielile de „transfer” pentru arestarile preventive . 🙂

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: