Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

de Marin Pana | 19.2.2017 .

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei (peste patru miliarde de euro), pe care se bazează întreaga creştere de circa 15% a acestui buget pe anul în curs (veniturile curente sunt prevăzute în scădere cu 0,5%), am considerat util să vă prezentăm datele oficiale privind evoluţia soldului fluxurilor financiare dintre România, în calitate de stat-membru şi Uniunea Europeană.

Iată cum se prezintă situaţia per total, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanţelor, cu precizarea că 2,71 miliarde euro încasaţi din 2007 încoace sunt, de fapt, fonduri de pre-aderare :

De precizat că plăţile unei țări către UE se constituie pe baza a 0,7% din Venitul Naţional Brut (ceva mai mic decât PIB în cazul României), 0,3% din încasările provenite din taxa pe valoare adăugată ( ceea ce explică scăderea plăţilor odată cu diminuarea TVA) şi o mare parte din încasările de taxe vamale la produsele intrate din afara Uniunii.

Se poate observa că sumele care se vor duce către bugetul Uniunii sunt certe, pe când cele destinate României depind de îndeplinirea unor proceduri destul de laborioase. Şi de controlul riguros al cheltuirii banilor din partea instituţiilor europene, ceea ce explică în mare parte şi interesul pentru problema corupţiei în România ( cu accent pe abuzul în serviciul public)

(Citiți și: ”Bugetul pe 2017: Bizareriile de pe partea de venituri”)

Suntem, în acest moment, la trecerea de facto între cadrul financiar multianual 2007 -2013 şi cel pe 2014 -2017 ( bugetele UE se fac pe câte şapte ani iar eliberarea fondurilor se face după aşa-numitele regului N+2 şi N+3 ani). Ar trebui să asistăm în 2017 la reducerea drastică a sumelor aferente cadrului financiar 2007 – 2013 şi compensarea lor prin încasări şi mai mari, aferente cadrului financiar 2014 – 2020.

Întrebarea este dacă vom reuşi să încasăm banii absolut necesari pentru buna execuţie bugetară, aşa cum a fost ea iniţiată, destul de fragil, prin prevederile bugetul pe acest an. Situate la limită pe toată linia, şi la venituri, şi la cheluieli şi la deficit al bugetului general consolidat. De aceea, înainte de orice altceva, ar trebui să fim extrem de atenţi la încasarea sumelor de la UE.

Mai ales că performanţa de anul trecut în antamarea veniturilor pe anul acesta, cu alocări din partea noastră extrem de scăzute pe partea de cofinanţare a proiectelor din fonduri nerambursabile a fost foarte slabă. Ea nu se vede încă în tabelul de mai sus pentru că nici efectele acţiunilor de azi ale unui executiv nu se văd imediat şi, de multe ori, nici pe perioada de existenţă a guvernului respectiv.

Cât cheltuim ca să încasăm

În plus, comparaţia între 2007, 2008 şi 2009 (primii trei ani din cadrul financiar 2007 – 2013), pe de o parte şi 2014, 2015, 2016 ( primii trei ani din cadrul financiar curent, 2014 – 2020), este relevantă. Din varii motive ce pot fi discutate (dar nu asta este esenţa problemei), începutul absorbţiei fondurilor europene din actualul buget pe şapte ani al UE este mai slab decât la aderare.

Şi mai sunt factori importanţi care nu arată bine. Nivelul de dezvoltare al ţării (cu necesităţile de dezvoltare de infrastructură, servicii sociale etc.) nu mai este acelaşi, ceea ce ar fi impus sume mult mai mari în termen absoluţi, chiar dacă sunt mai mici prin raportare la PIB-ul actual. Iar Brexitul va diminua clar sumele pe care UE le va putea redirecţiona pentru fondurile structurale şi de coeziune în favoarea statelor mai puţin dezvoltate, menite să reducă decalajele.

Una peste alta, dacă bugetul României se bazează la un nivel critic pe fondurile ce ar urma să vină de la UE, absorbţia acestora ar trebui să constituie prioritatea absolută ( împreună, desigur, cu alocările pentru investiţii) şi unul dintre criteriile principale pentru aprecierea activităţii guvernanţilor. Tocmai pentru că, fără ele, ori nu se vor putea da beneficiile sociale promise, ori vor greva asupra viitorului ţării.

Publicat la data de 19.2.2017 .

Un raspuns

  1. Protonic
    21.2.2017, 10:40 am

    Se pare ca nu s-a luat in calcul tocmai faptul ca o parte dintre salarii si o parte din maririle de salarii se platesc tocmai din fonduri europene si se pot plati inclusiv retroactiv.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5250 lei
4.1556 lei
5.3254 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română