Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

de Marin Pana | 19.2.2017 .

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei (peste patru miliarde de euro), pe care se bazează întreaga creştere de circa 15% a acestui buget pe anul în curs (veniturile curente sunt prevăzute în scădere cu 0,5%), am considerat util să vă prezentăm datele oficiale privind evoluţia soldului fluxurilor financiare dintre România, în calitate de stat-membru şi Uniunea Europeană.

Iată cum se prezintă situaţia per total, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanţelor, cu precizarea că 2,71 miliarde euro încasaţi din 2007 încoace sunt, de fapt, fonduri de pre-aderare :

De precizat că plăţile unei țări către UE se constituie pe baza a 0,7% din Venitul Naţional Brut (ceva mai mic decât PIB în cazul României), 0,3% din încasările provenite din taxa pe valoare adăugată ( ceea ce explică scăderea plăţilor odată cu diminuarea TVA) şi o mare parte din încasările de taxe vamale la produsele intrate din afara Uniunii.

Se poate observa că sumele care se vor duce către bugetul Uniunii sunt certe, pe când cele destinate României depind de îndeplinirea unor proceduri destul de laborioase. Şi de controlul riguros al cheltuirii banilor din partea instituţiilor europene, ceea ce explică în mare parte şi interesul pentru problema corupţiei în România ( cu accent pe abuzul în serviciul public)

(Citiți și: ”Bugetul pe 2017: Bizareriile de pe partea de venituri”)

Suntem, în acest moment, la trecerea de facto între cadrul financiar multianual 2007 -2013 şi cel pe 2014 -2017 ( bugetele UE se fac pe câte şapte ani iar eliberarea fondurilor se face după aşa-numitele regului N+2 şi N+3 ani). Ar trebui să asistăm în 2017 la reducerea drastică a sumelor aferente cadrului financiar 2007 – 2013 şi compensarea lor prin încasări şi mai mari, aferente cadrului financiar 2014 – 2020.

Întrebarea este dacă vom reuşi să încasăm banii absolut necesari pentru buna execuţie bugetară, aşa cum a fost ea iniţiată, destul de fragil, prin prevederile bugetul pe acest an. Situate la limită pe toată linia, şi la venituri, şi la cheluieli şi la deficit al bugetului general consolidat. De aceea, înainte de orice altceva, ar trebui să fim extrem de atenţi la încasarea sumelor de la UE.

Mai ales că performanţa de anul trecut în antamarea veniturilor pe anul acesta, cu alocări din partea noastră extrem de scăzute pe partea de cofinanţare a proiectelor din fonduri nerambursabile a fost foarte slabă. Ea nu se vede încă în tabelul de mai sus pentru că nici efectele acţiunilor de azi ale unui executiv nu se văd imediat şi, de multe ori, nici pe perioada de existenţă a guvernului respectiv.

Cât cheltuim ca să încasăm

În plus, comparaţia între 2007, 2008 şi 2009 (primii trei ani din cadrul financiar 2007 – 2013), pe de o parte şi 2014, 2015, 2016 ( primii trei ani din cadrul financiar curent, 2014 – 2020), este relevantă. Din varii motive ce pot fi discutate (dar nu asta este esenţa problemei), începutul absorbţiei fondurilor europene din actualul buget pe şapte ani al UE este mai slab decât la aderare.

Şi mai sunt factori importanţi care nu arată bine. Nivelul de dezvoltare al ţării (cu necesităţile de dezvoltare de infrastructură, servicii sociale etc.) nu mai este acelaşi, ceea ce ar fi impus sume mult mai mari în termen absoluţi, chiar dacă sunt mai mici prin raportare la PIB-ul actual. Iar Brexitul va diminua clar sumele pe care UE le va putea redirecţiona pentru fondurile structurale şi de coeziune în favoarea statelor mai puţin dezvoltate, menite să reducă decalajele.

Una peste alta, dacă bugetul României se bazează la un nivel critic pe fondurile ce ar urma să vină de la UE, absorbţia acestora ar trebui să constituie prioritatea absolută ( împreună, desigur, cu alocările pentru investiţii) şi unul dintre criteriile principale pentru aprecierea activităţii guvernanţilor. Tocmai pentru că, fără ele, ori nu se vor putea da beneficiile sociale promise, ori vor greva asupra viitorului ţării.

Publicat la data de 19.2.2017 .

Un raspuns

  1. Protonic
    21.2.2017, 10:40 am

    Se pare ca nu s-a luat in calcul tocmai faptul ca o parte dintre salarii si o parte din maririle de salarii se platesc tocmai din fonduri europene si se pot plati inclusiv retroactiv.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții....Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română