Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

de Marin Pana 11.7.2017

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea întreprinderilor care acumulează capital uman, potrivit statisticii Eurostat.

Or, dacă locuri de muncă mai multe nu apar, nici perspective de dezvoltare durabilă nu sunt.

La indicatorul amintit mai sus, România se plasează foarte departe de cele zece state intrate relativ recent în UE şi foste colege de bloc socialist. Dintre care nu mai puţin de şapte se situează în primele zece şi peste media economiei europene, cu Letonia pe podium iar vecinele noastre Ungaria pe locul 6 şi Bulgaria pe locul 9.

Cele mai ”slabe” trei state din grupul menţionat (Estonia, Cehia şi Slovenia) încadrează sau se află foarte aproape de tandemul franco-german. Iar în Slovenia, cu poziţia cea mai de jos dintre ele, ponderea întreprinderilor ce şi-au crescut numărul angajaţilor cu mai mult de 10% pe an este triplă faţă de România (vezi tabelul).

De remarcat lipsa Greciei din analiza Eurostat, foarte probabil din cauza datelor insuficiente furnizate, care ar fi plasat ţara undeva aproape de Cipru sau de România. Problemele cu care se confruntă societatea elenă, intrată pe orbita euro, cu asumarea unor obligaţii sociale pe bază de îndatorare publică şi nesusţinute de rezultatele din economie.

Crearea de locuri de muncă în întreprinderile prospere apare în context ca un element-cheie nu doar pentru dezvoltarea sustenabilă dar şi pentru a da un semnal convingător în societate în favoarea antreprenoriatului de succes. Semnal esenţial pentru asigurarea coeziunii sociale şi pentru a putea lua măsuri ce prespun un efort la scară naţională.

Proporţiile ridicate de întreprinderi de succes ce angajează semnificativ mai mult personal arată economii capitaliste adevărate, în care populaţia beneficiază în primul rând de venituri mai mari pe bază de muncă eficientă şi nu pe bază de decizii administrative, în favoarea sporului acordat discreţionar-politic de beneficii sociale.

Accentul ar trebui să cadă pe redistribuirea utilă şi repetabilă, dinspre antreprenoriatul de succes către forţa de muncă utilizată, pe baza dezvoltării unei organizări şi tehnologii de succes, cu avantaje competitive în raport cu concurenţa. Nu pe căutarea unor rente rezultate din redistribuirea tot mai pronunţată dinspre forţa de muncă spre căutătorii speculativi de beneficii sociale pe bază de vot majoritar.

Pe domenii de activitate, din datele la zi oferite de Eurostat se poate vedea unde tendinţa de scădere este clară ( cele cinci sectoare marcate cu roşu în tabelul de mai jos) şi unde se vede o tendinţă de creştere continuă ( cele două domenii marcate cu verde).

În context, deşi o deplasare a activităţii dinspre producţie spre servicii ( stimulată acum tot mai puternic prin politica de creştere semnificativă a veniturilor) este normală în evoluţia unei economii de piaţă în curs de dezvoltare, totuşi am putea să ne punem şi problema pierderii cotelor de piaţă internă în favoarea importurilor (respectiv unde creează locuri de muncă cererea internă suplimentară).

Chestiunea care se conturează este în ce măsură am putea să ne permitem (eventual) acest lucru din exporturile efectuate. Mai ales că nici ponderea şi nici evoluţia numărului întreprinderilor care vin cu noi locuri de muncă locale nu ne avantajează deloc.

De altfel, în pofida ritmului înalt de creştere economică, e greu de crezut că o creştere importantă a salariilor poate veni la pachet cu sporul de slujbe necesar amplificării redistribuirii veniturilor prin politici sociale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.7.2017

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen - consultant independent - dezvoltare industriala.
    13.7.2017, 10:20 pm

    1.Ritmul inalt de “crestere economica” este in comert – asigurat de supermarketurile straine.Crestere industriala nu exista, ceeace explica lipsa cresterii numarului de angajati.Odata cu disparitia investitorilor straini industriali dupa 2008, este vizibil ca in domaniul “manufacturier” adica industrial – s-au pierdut continuu locurile de munca.
    2.Fara un “proiect de reindustrializare”, care sa atraga ca un magnet investitorii industriali de marca si sa aduca in tara migrantii economici romani, cresterea numarului locurilor de munca este exclusa.
    Fara un astfel de “proiect de tara”, investitorii straini sint cei care mai cred ca pot beneficia de forta de munca industriala, pe care sa o plateasca cu salariul minim pe economie.Acestia vin, dau faliment si apoi pleaca pacaliti de propria iluzie.Fara un proiect de tara, nici nu pot fi asteptati altfel de investitori…

Lăsați un comentariu


Stiri

Comisia Europeană cere restricții la exportul tehnologiei IT – 11 state membre, inclusiv România, sprijină inițiativa

Iulian Soare

11 state membre UE și-au declarat sprijinul pentru elaborarea unui proiect de lege care va impune restricții asupra companiilor care exportă tehnologie de supraveghere sau… Mai mult

Stiri

Sindicatul Europol sesizează CSAT: Serviciile de criminalistică, ordine publică, operațiuni speciale, nu mai pot funcționa 24 de ore pe zi

Vladimir Ionescu

Sindicatul Poliţiştilor Europeni „Europol” i-a solicitat marți preşedintelui Klaus Iohannis convocarea Consiliului de Apărare a Țării (CSAT) pentru a rezolva de urgență situația creată de… Mai mult

Stiri

Judecătoarea care a primit mită în Dosarul Transferurilor, condamnată definitiv la 7 ani de închisoare

Vladimir Ionescu

Fosta judecătoare Geanina Terceanu (foto), cea care a judecat în prima instanță Dosarul Transferurirlor, a fost condamnată marți la șapte ani de închisoare, pentru mita… Mai mult

Stiri

Întâlnirea Antonio Tajani – Viorica Dăncilă: Am cerut guvernului român să continue consolidarea statului de drept

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a anunțat în cadrul unei conferințe comune de presă cu premierul Viorica Dăncilă, organizată la finalul discuțiilor purtate marți la… Mai mult

Stiri

Vicepreședinte ANAF: Nu avem o definiție a evaziunii fiscale, ne propunem să modificăm legea

Razvan Diaconu

Fiscul intenţionează să modifice Legea evaziunii fiscale pentru a se introduce o definiţie a acesteia, a declarat marţi Daniel Tudor, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de… Mai mult

Stiri

Parlamentul a aprobat înființarea comisiei speciale de anchetă a activității SPP

Razvan Diaconu

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aporbat marţi, cu 225 de voturi ”pentru” şi 106 voturi ”împotrivă”, înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetare a… Mai mult