Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

de Marin Pana 11.7.2017

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea întreprinderilor care acumulează capital uman, potrivit statisticii Eurostat.

Or, dacă locuri de muncă mai multe nu apar, nici perspective de dezvoltare durabilă nu sunt.

La indicatorul amintit mai sus, România se plasează foarte departe de cele zece state intrate relativ recent în UE şi foste colege de bloc socialist. Dintre care nu mai puţin de şapte se situează în primele zece şi peste media economiei europene, cu Letonia pe podium iar vecinele noastre Ungaria pe locul 6 şi Bulgaria pe locul 9.

Cele mai ”slabe” trei state din grupul menţionat (Estonia, Cehia şi Slovenia) încadrează sau se află foarte aproape de tandemul franco-german. Iar în Slovenia, cu poziţia cea mai de jos dintre ele, ponderea întreprinderilor ce şi-au crescut numărul angajaţilor cu mai mult de 10% pe an este triplă faţă de România (vezi tabelul).

De remarcat lipsa Greciei din analiza Eurostat, foarte probabil din cauza datelor insuficiente furnizate, care ar fi plasat ţara undeva aproape de Cipru sau de România. Problemele cu care se confruntă societatea elenă, intrată pe orbita euro, cu asumarea unor obligaţii sociale pe bază de îndatorare publică şi nesusţinute de rezultatele din economie.

Crearea de locuri de muncă în întreprinderile prospere apare în context ca un element-cheie nu doar pentru dezvoltarea sustenabilă dar şi pentru a da un semnal convingător în societate în favoarea antreprenoriatului de succes. Semnal esenţial pentru asigurarea coeziunii sociale şi pentru a putea lua măsuri ce prespun un efort la scară naţională.

Proporţiile ridicate de întreprinderi de succes ce angajează semnificativ mai mult personal arată economii capitaliste adevărate, în care populaţia beneficiază în primul rând de venituri mai mari pe bază de muncă eficientă şi nu pe bază de decizii administrative, în favoarea sporului acordat discreţionar-politic de beneficii sociale.

Accentul ar trebui să cadă pe redistribuirea utilă şi repetabilă, dinspre antreprenoriatul de succes către forţa de muncă utilizată, pe baza dezvoltării unei organizări şi tehnologii de succes, cu avantaje competitive în raport cu concurenţa. Nu pe căutarea unor rente rezultate din redistribuirea tot mai pronunţată dinspre forţa de muncă spre căutătorii speculativi de beneficii sociale pe bază de vot majoritar.

Pe domenii de activitate, din datele la zi oferite de Eurostat se poate vedea unde tendinţa de scădere este clară ( cele cinci sectoare marcate cu roşu în tabelul de mai jos) şi unde se vede o tendinţă de creştere continuă ( cele două domenii marcate cu verde).

În context, deşi o deplasare a activităţii dinspre producţie spre servicii ( stimulată acum tot mai puternic prin politica de creştere semnificativă a veniturilor) este normală în evoluţia unei economii de piaţă în curs de dezvoltare, totuşi am putea să ne punem şi problema pierderii cotelor de piaţă internă în favoarea importurilor (respectiv unde creează locuri de muncă cererea internă suplimentară).

Chestiunea care se conturează este în ce măsură am putea să ne permitem (eventual) acest lucru din exporturile efectuate. Mai ales că nici ponderea şi nici evoluţia numărului întreprinderilor care vin cu noi locuri de muncă locale nu ne avantajează deloc.

De altfel, în pofida ritmului înalt de creştere economică, e greu de crezut că o creştere importantă a salariilor poate veni la pachet cu sporul de slujbe necesar amplificării redistribuirii veniturilor prin politici sociale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.7.2017

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen - consultant independent - dezvoltare industriala.
    13.7.2017, 10:20 pm

    1.Ritmul inalt de “crestere economica” este in comert – asigurat de supermarketurile straine.Crestere industriala nu exista, ceeace explica lipsa cresterii numarului de angajati.Odata cu disparitia investitorilor straini industriali dupa 2008, este vizibil ca in domaniul “manufacturier” adica industrial – s-au pierdut continuu locurile de munca.
    2.Fara un “proiect de reindustrializare”, care sa atraga ca un magnet investitorii industriali de marca si sa aduca in tara migrantii economici romani, cresterea numarului locurilor de munca este exclusa.
    Fara un astfel de “proiect de tara”, investitorii straini sint cei care mai cred ca pot beneficia de forta de munca industriala, pe care sa o plateasca cu salariul minim pe economie.Acestia vin, dau faliment si apoi pleaca pacaliti de propria iluzie.Fara un proiect de tara, nici nu pot fi asteptati altfel de investitori…

Lăsați un comentariu


Europa

Austria / Extrema dreapta intră la guvernare și ar putea obține portofolii-cheie: Internele, Apărarea și Externele

Iulian Soare

Liderul conservator Sebastian Kurz a ajuns sâmbătă la un acord cu Partidul Libertăţii (FPO), formațiune extremistă, pentru formarea coaliției guvernamentale. Dacă acordul va fi aplicat,… Mai mult

Stiri

Grayling AcTrend 2017: România, lider detașat în topul modificărilor legislative, în Europa Centrală și de Est

Vladimir Ionescu

România se află, pentru al patrulea an consecutiv, pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul… Mai mult

Stiri

Cum explică CNAIR “bilanțul zero” pe 2017: Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă, fac imposibilă recepţionarea lor

Vladimir Ionescu

Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă aflate în execuţie au făcut imposibilă recepţionarea lor anul acesta, explică reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor: Există riscul depășirii deficitului din cauza impozitului pe venit rămas la administrațiile locale

Vladimir Ionescu

Dacă suma totală colectată din impozitul pe venit este consistentă și rămâne integral la nivel local, există riscul depăşirii deficitului bugetar, a avertizat vineri seară… Mai mult

Stiri

Ziua in care România se desparte de ultimul său rege, Mihai I

Vladimir Ionescu

Regele Mihai I, ultimul suveran al României, este înmormântat sâmbătă, la Curtea de Argeș. UPDATE ora 20.30: Înmormântarea Regelui Mihai, ultimul monarh al României, s-a încheiat.… Mai mult

Stiri

Cătălin Ivan: În România sunt 384 de firme cu acțiuni la purtător, toate lucrează cu statul. Peste 40 miliarde euro transferați din România către firme offshore

Razvan Diaconu

Europarlamentarul Cătălin Ivan a declarat vineri, la Iaşi, că în România sunt 384 de firme cu acţiuni la purtător, fapt care le conferă proprietarilor confortul… Mai mult

Stiri

Cotele defalcate din impozitul pe venit se transferă integral bugetelor locale. Proiectul de Buget 2018, adoptat în comisiile de Buget

Razvan Diaconu

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au adoptat vineri, un amendament la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018, în baza căruia cotele defalcate din… Mai mult