Încătușarea va fi o ”măsură excepțională” aplicată doar persoanelor anchetate pentru acte de violență sau celor care se opun arestării preventive, demnitarii cercetați pentru corupție urmând să scape de această procedură, potrivit unei modificări a Codului de Procedură Penală, adoptate marți de Comisia Juridică a Senatului, la inițiativa lui social-democratului Nicolae Șerban.
Modificarea Comisiei juridice completează articolul 202 din Codul de Procedură penală:
„Persoanele faţă de care s-a dispus una dintre măsurile preventive nu sunt încătuşate în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetate pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale ori a celor care s-au opus măsurii dispuse”.
„Încătuşarea este o măsură excepţională şi ea trebuie restricţionată cu câteva excepţii foarte clar limitate de textul de lege, în sensul în care se încătuşează doar persoanele cercetate pentru infracţiuni prin acte de violenţă – ceea ce induce o stare de pericol în spaţiul public, persoanele care s-au sustras sau care s-au opus măsurii reţinerii sau arestării preventive. În rest, încătuşarea este interzisă. Această măsură trebuie luată doar cu titlu de excepţie şi doar atunci când protejarea interesului public o impune”, a declarat senatorul Şerban Nicolae, citat de Agerpres.
Şerban Nicolae și-a motivat demersul prin faptul că „încătuşarea poate să fie o formă de umilire a persoanelor în cauză, mai ales a celor care nu sunt cercetate pentru infracţiuni cu violenţă şi care nu generează o stare de pericol în spaţiul public”.
Senatorul a adăugat că traficul de influenţă şi actele de corupţie nu intră în categoria infracţiunilor comise prin acte de violenţă.
„În Codul penal există infracţiuni care sunt definite ca fiind făptuite prin acte de violenţă – tâlhărie, omor, viol, etc. Nu cred că există vreo dificultate pentru procurori şi pentru instanţele de judecată să aprecieze când e vorba de infracţiuni săvârşite prin acte de violenţă şi când e vorba de celelalte care nu presupun o astfel de măsură. (…) Singurele fapte care reclamă prezumtiv încătuşarea sunt cele cu acte de violenţă. Fapta de corupţie, din câte am văzut eu, nu se face prin violenţă. Nimeni nu ia şi nu dă mită cu forţa, nimeni nu trafichează influenţa prin lovituri sau alte acte de violenţă. Din punctul ăsta de vedere, traficul de influenţă şi actele de corupţie, darea sau luarea de mită nu sunt infracţiuni cu acte de violenţă”, a susținut senatorul PSD.
O altă modificare propusă de Şerban Nicolae la Codul de procedură penală şi aprobată de senatorii jurişti vizează faptul că arestul la domiciliu se execută la locuinţa pe care cel în cauză o indică ca locuinţă permanentă şi o poate dovedi ca atare.
Raportul Comisiei juridice va fi trimis plenului Senatului, legea având caracter organic, pentru aprobare ei fiind necesare voturile a jumătate plus unu din numărul total al senatorilor. Decizia finală va aparține Camerei Deputaților.
Nicolae Șerban și preocuparea sa față de Codul Penal
Senatorul PSD nu este la prima tentativă de amendare a legii penale. În septembrie 2014, în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, o ată propunere legislativă a sa a stârnit controverese. Este vorba despre inițiatva de modificare a Codului Penal prin care se introducea un articol potrivit căruia ”dezvăluirea de informaţii care potrivit legii nu au caracter public dintr-o cauză aflată în curs de cercetare se pedepseşte cu închisoarea până la 2 ani sau cu amendă.
Propunerile au fost interpretate ca fiind un mod de a sancționa presa, în special jurnaliștii de investigații.
Nicoale Șerban a susținut atunci că inițiativa sa nu are nicio legătură cu drepturile jurnaliștilor de a publica informații despre o anchetă aflată în derulare. Senatorul PSD a adăugat însă că ”atât timp cât o anchetă penală în curs de desfăşurare are o fază care nu este publică, orice divulgare de informaţii compromite interesele justiţiei şi trebuie sancţionată”.
