La obiect

“gROwth – Contul de economii Junior”: statul plătește randamentele cu banii copiilor săraci

  Guvernul introduce contul individual pentru copii, pentru a-i ajuta pe tinerii ce împlinesc 18 ani să aibă un start mai bun în viață. În… Mai mult

06.12.2018

Analiză

Costul forţei de muncă, cu aproape 14% mai mare faţă de anul trecut. Implicaţii

Costul orar al forţei de muncă crescut în trimestrul III 2018 cu 13,91% faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (+1,53% comparativ cu T2 2018), potrivit… Mai mult

04.12.2018

Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Cronicile

Damage control: Inflaţia la finalul lui 2017 – 3,32%. Marjele de incertitudine în 2018

de Marin Pana 14.1.2018

Inflation

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în luna decembrie o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, ceea ce a condus la un nivel al inflaţiei la finalul anului 2017 de 3,32%.

Plecată de la o valoare de doar 0,05% în ianuarie, creşterea preţurilor a urcat treptat spre valoarea menţionată, astfel încât media pe tot anul s-a situat la doar 1,3% potrivit metodologiei naţionale şi 1,1% conform celei europene (utlizată pentru comparabilitate de Eurostat).

Ca veste bună, ar fi de remarcat înjumătăţirea creşterii lunare a preţurilor, în noiembrie faţă de octombrie şi în decembrie faţă de noiembrie, în pofida primelor acordate de sărbători.

Ideal ar fi ca, în perioada de soldare ce începe oficial de la 15 ianuarie să avem şi diminuări de preţuri la produse nealimentare gen haine, pantofi sau electrocasnice care să compenseze deja anunţata majorare a preţurilor la energie.

Semn bun, indicele CORE 2 ajustat, care arată situaţia ce poate fi controlată prin politica monetară, s-a înjumătăţit şi el spre valori rezonabile, după ce atinsese în noiembrie valoarea maximă de anul trecut.

Rămâne ca preţurile reglementate şi evoluţiile de pe plan international ( unde, de pildă, preţul petrolului se tot duce în sus) să poată fi acomodate cu chibzuinţă .

„La cererea publicului telespectator”, ar mai merita menţionată şi influenţa cu totul excepţională data în inflaţia pe anul trecut de un produs cu preţ volatil ( situat în afara CORE 2), ouăle. Preţul acestora s-a majorat în 2017 cu un fulminant 43,19%. Care a condus, în pofida ponderii foarte mici a acestui produs în coşul de consum (doar 0,66%), la o influenţă de 0,26% din cele 3,32% anunţate per total.

Mult, dar semnificativ sub influenţa de 0,73% data de creşterea preţurilor la combustibili ( 5,85% majorare anuală) sau cea de 0,48% rezultată din creşterea preţurilor la energia electrică (12,18% majorare anuală), aceste două categorii având ponderi cu mult mai mari în coşul de consum.

Ar mai fi de remarcat şi dispunerea ciudată a inflaţiei pe categorii, cu valori mult mai însemnate şi similar faţă de media generală la alimente (+4,07%) şi produse nealimentare ( +4,11%) decât la servicii, unde tarifele au rămas cvasiconstante (doar +0,22%, din care 0,21% în decembrie, „pe ultima sută de metri”). Asta deşi aici intră, cu ponderea cea mai mare, telefonia, cu preţuri calculate după cursul euro.

Preţurile din 2017, uşor peste cele din 2013

Pentru a ne poziţiona corect în privinţa schimbărilor substanţiale derulate pe parcursul ultimilor patru ani în materie de fiscalitate şi salarii, în care simultan cu majorările de venituri mult peste creşterea PIB au avut loc reduceri substanţiale de taxe ( cea mai importantă a fost cea a TVA la alimente), vă prezentăm

evoluţia inflaţiei medii anuale până în prezent (cea care arată procesul în timp şi nu emoţia indusă prin poza de moment).

Contraintuitiv în raport cu percepţia publică (care tinde să uite beneficiile şi să exacerbeze neajunsurile, precum şi să se raporteze la moment şi nu la o perioadă de timp mai îndelungată) , per total produse şi servicii din coşul de consum, în 2017 ne-am situat la doar +0,2% peste preţurile din 2013. Deocamdată media arată încă bine, deşi ne-am dus rapid de la o inflaţie anuală de -0,54% la finele lui 2016 spre acest -3,32% la sfârşit de 2017.

Ce ne așteaptă în 2018: Marjele de incertitudine

Din păcate, deşi s-a reuşit o stopare a tendinţei de creştere galopantă a preţurilor după înjumătăţirea succesivă a inflaţiei lunare pe parcursul ultimului trimestru al anului, nu mai există nicio resursă administrativă de reducere a preţurilor şi va trebui să ne acomodăm cu noua medie a IPC. Care nu mai pleacă acum de la o referinţă de -0,54% ci de la +3,23%.

Este de aşteptat, inclusiv din motive legate de ceea ce se cheamă „efect de bază” (valorile lunare foarte mici din ianuarie, februarie şi martie 2017, respectiv -0,19%, -0,09% şi +0,08%, după cum se poate vedea în primul tabel, vor fi înlocuite cu unele noi, situate mult mai sus) să ne ducem chiar spre un nivel de 4% în primul trimestru din 2018.

Practic, va trebui să achităm nota de plată a exceselor din 2017 şi a devalorizării peste estimările iniţiale a leului (care trebuia să stea la o medie de 4,49 lei în loc de cele 4,56 lei consemnate pe întreg anul 2017 şi 4,66 lei la final). În care au fost aduse mărfuri din străinătate la un preţ crescut pentru a acoperi cererea suplimentară (creată în bună parte artificial, dincolo de performanţa economică) de unde inflamarea deficitului de cont curent, pe calea unui deficit comercial de aproape 7% din PIB (!) .

Tot ce putem încerca acum, după mai mulţi de variaţii minore ale preţurilor, este să ne adaptăm foarte rapid la realitatea fundamentelor economice şi facem ceea se numeşte în engleză „damage control” ( controlul pagubelor). Mai ales că nici evoluţia preţurilor din restul UE nu este de natură să ne ajute iar noi suntem destul de integraţi în lanţurile de producţie europene.

Putem încerca, pe parcursul lui 2018, inversarea tendinţei de creştere a inflaţiei din 2017 pe traiectoria posibilă şi propusă de BNR. Unde rezultatul apare în interiorul intervalului-ţintă ( 2,5% plus/minus 1%) dar ar trebui să fim foarte atenţi la posibilele derapaje exprimate prin intervalul de incertitudine. Mai ales că acesta din urmă creşte ca proiecţie în timp mult mai rapid decât am putea noi să reducem sistematic inflaţia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ion Iliescu, pentru Le Figaro: Problemele juridice ale lui Dragnea au dus la cea mai gravă criză din istoria PSD

Iulian Soare

„Este o perioadă dificilă, confuză pentru partid, care traversează cea mai gravă criză politică a sa” – a declarat fostul președinte Ion Iliescu pentru Le… Mai mult

Stiri

Primarii de municipii cer întâlnire cu premierul Dăncilă în chestiunea veniturilor locale pe anul viitor

Vladimir Ionescu

Conducerea Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) solicită prim-ministrului Viorica Dăncilă organizarea unei întâlniri de urgenţă pentru discutarea nivelului cotelor din impozitul pe venit ce urmează… Mai mult

Stiri

Guvern: Cinci investitori, interesați de realizarea Autostrăzii Ploieşti-Braşov în PPP. Verdict Pro Infrastructura: o mascaradă penibilă

Vladimir Ionescu

Cinci investitori au depus oferte pentru atribuirea contractului de parteneriat public-privat pentru realizarea Autostrăzii Ploieşti- Braşov, până luni, ultima zi de depunere a cererii de… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei: Nicio instituţie publică nu ne-a sesizat în legătură cu posibile înţelegeri între bănci

Vladimir Ionescu

Consiliul Concurenţei a făcut recomandări pentru creșterea concurenței în sectorul financiar și, implicit, pentru scăderea comisioanelor, în contextul finalizării anchetei sectoriale pe piața serviciilor bancare de… Mai mult

Stiri

Disputa dintre companiile care operează aplicații de taxi și primăria Capitalei ajunge la Curtea de Justiție a UE

Vladimir Ionescu

Tribunalul București s-a adresat Curții de Justiție a UE pentru a lămuri conflictul dintre operatorii aplicațiilor de taxi și Primăria București. Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a inițiat… Mai mult

Stiri

Huawei intră în competiţie cu Orange şi Telekom pentru contractul „wireless în şcoli”

Vladimir Ionescu

Compania chineză Huawei Technologies a depus ofertă în licitația pentru contrac tul de peste 165 milioane de lei (fără TVA) de realizare a platformei naționale… Mai mult

Stiri

Presa europeană relatează confruntarea PSD – Bruxelles

Razvan Diaconu

Deutsche Welle, Die Presse, Austria News și Zeit Online scriu luni că Guvernul României se află în plin conflict cu Bruxelles chiar înainte de preluarea… Mai mult