Chestiunea

Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate

România este singura țară din regiune care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători,  în perioada 2005 – 2015. În timp ce în Ungaria,… Mai mult

01.08.2018

Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Damage control: Inflaţia la finalul lui 2017 – 3,32%. Marjele de incertitudine în 2018

de Marin Pana 14.1.2018

Inflation

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în luna decembrie o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, ceea ce a condus la un nivel al inflaţiei la finalul anului 2017 de 3,32%.

Plecată de la o valoare de doar 0,05% în ianuarie, creşterea preţurilor a urcat treptat spre valoarea menţionată, astfel încât media pe tot anul s-a situat la doar 1,3% potrivit metodologiei naţionale şi 1,1% conform celei europene (utlizată pentru comparabilitate de Eurostat).

Ca veste bună, ar fi de remarcat înjumătăţirea creşterii lunare a preţurilor, în noiembrie faţă de octombrie şi în decembrie faţă de noiembrie, în pofida primelor acordate de sărbători.

Ideal ar fi ca, în perioada de soldare ce începe oficial de la 15 ianuarie să avem şi diminuări de preţuri la produse nealimentare gen haine, pantofi sau electrocasnice care să compenseze deja anunţata majorare a preţurilor la energie.

Semn bun, indicele CORE 2 ajustat, care arată situaţia ce poate fi controlată prin politica monetară, s-a înjumătăţit şi el spre valori rezonabile, după ce atinsese în noiembrie valoarea maximă de anul trecut.

Rămâne ca preţurile reglementate şi evoluţiile de pe plan international ( unde, de pildă, preţul petrolului se tot duce în sus) să poată fi acomodate cu chibzuinţă .

„La cererea publicului telespectator”, ar mai merita menţionată şi influenţa cu totul excepţională data în inflaţia pe anul trecut de un produs cu preţ volatil ( situat în afara CORE 2), ouăle. Preţul acestora s-a majorat în 2017 cu un fulminant 43,19%. Care a condus, în pofida ponderii foarte mici a acestui produs în coşul de consum (doar 0,66%), la o influenţă de 0,26% din cele 3,32% anunţate per total.

Mult, dar semnificativ sub influenţa de 0,73% data de creşterea preţurilor la combustibili ( 5,85% majorare anuală) sau cea de 0,48% rezultată din creşterea preţurilor la energia electrică (12,18% majorare anuală), aceste două categorii având ponderi cu mult mai mari în coşul de consum.

Ar mai fi de remarcat şi dispunerea ciudată a inflaţiei pe categorii, cu valori mult mai însemnate şi similar faţă de media generală la alimente (+4,07%) şi produse nealimentare ( +4,11%) decât la servicii, unde tarifele au rămas cvasiconstante (doar +0,22%, din care 0,21% în decembrie, „pe ultima sută de metri”). Asta deşi aici intră, cu ponderea cea mai mare, telefonia, cu preţuri calculate după cursul euro.

Preţurile din 2017, uşor peste cele din 2013

Pentru a ne poziţiona corect în privinţa schimbărilor substanţiale derulate pe parcursul ultimilor patru ani în materie de fiscalitate şi salarii, în care simultan cu majorările de venituri mult peste creşterea PIB au avut loc reduceri substanţiale de taxe ( cea mai importantă a fost cea a TVA la alimente), vă prezentăm

evoluţia inflaţiei medii anuale până în prezent (cea care arată procesul în timp şi nu emoţia indusă prin poza de moment).

Contraintuitiv în raport cu percepţia publică (care tinde să uite beneficiile şi să exacerbeze neajunsurile, precum şi să se raporteze la moment şi nu la o perioadă de timp mai îndelungată) , per total produse şi servicii din coşul de consum, în 2017 ne-am situat la doar +0,2% peste preţurile din 2013. Deocamdată media arată încă bine, deşi ne-am dus rapid de la o inflaţie anuală de -0,54% la finele lui 2016 spre acest -3,32% la sfârşit de 2017.

Ce ne așteaptă în 2018: Marjele de incertitudine

Din păcate, deşi s-a reuşit o stopare a tendinţei de creştere galopantă a preţurilor după înjumătăţirea succesivă a inflaţiei lunare pe parcursul ultimului trimestru al anului, nu mai există nicio resursă administrativă de reducere a preţurilor şi va trebui să ne acomodăm cu noua medie a IPC. Care nu mai pleacă acum de la o referinţă de -0,54% ci de la +3,23%.

Este de aşteptat, inclusiv din motive legate de ceea ce se cheamă „efect de bază” (valorile lunare foarte mici din ianuarie, februarie şi martie 2017, respectiv -0,19%, -0,09% şi +0,08%, după cum se poate vedea în primul tabel, vor fi înlocuite cu unele noi, situate mult mai sus) să ne ducem chiar spre un nivel de 4% în primul trimestru din 2018.

Practic, va trebui să achităm nota de plată a exceselor din 2017 şi a devalorizării peste estimările iniţiale a leului (care trebuia să stea la o medie de 4,49 lei în loc de cele 4,56 lei consemnate pe întreg anul 2017 şi 4,66 lei la final). În care au fost aduse mărfuri din străinătate la un preţ crescut pentru a acoperi cererea suplimentară (creată în bună parte artificial, dincolo de performanţa economică) de unde inflamarea deficitului de cont curent, pe calea unui deficit comercial de aproape 7% din PIB (!) .

Tot ce putem încerca acum, după mai mulţi de variaţii minore ale preţurilor, este să ne adaptăm foarte rapid la realitatea fundamentelor economice şi facem ceea se numeşte în engleză „damage control” ( controlul pagubelor). Mai ales că nici evoluţia preţurilor din restul UE nu este de natură să ne ajute iar noi suntem destul de integraţi în lanţurile de producţie europene.

Putem încerca, pe parcursul lui 2018, inversarea tendinţei de creştere a inflaţiei din 2017 pe traiectoria posibilă şi propusă de BNR. Unde rezultatul apare în interiorul intervalului-ţintă ( 2,5% plus/minus 1%) dar ar trebui să fim foarte atenţi la posibilele derapaje exprimate prin intervalul de incertitudine. Mai ales că acesta din urmă creşte ca proiecţie în timp mult mai rapid decât am putea noi să reducem sistematic inflaţia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.1.2018

Lăsați un comentariu


Europa

BERD – teste de stress la prăbușirea lirei turcești. Economiștii săi – îngrijorați că piața le-a luat-o înainte

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari investitori internaţionali în Turcia, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a efectuat teste interne de stres cu privire la… Mai mult

Stiri

Proiect: Ministerul Finanțelor vrea să dea administrațiilor locale împrumuturi din veniturile din privatizare

Adrian N Ionescu

Un proiect de ordonanţă a Guvernului propune ca unităţile administrativ teritoriale să poată  solicita împrumuturi din veniturile din privatizare, potrivit unui  comunicat al Ministerului Finanţelor… Mai mult

Stiri

Federația Internațională a Jurnaliștilor au sesizat Consiliul Europei privind agresiunile împotriva colegilor lor în România

Adrian N Ionescu

Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor au sesizat Platforma pentru Protecţia Jurnalismului din cadrul Consiliul Europei cu privire la agresiunile jandarmilor la… Mai mult

Europa

Prăbușirea lirei turcești va afecta exporturile româneşti în Turcia – cel mai mare partener comercial al României din afara UE

Adrian N Ionescu

Problemele economiei turcești și ale monedei sale pun presiune pe exporturile românești. Exporturile româneşti în Turcia ar putea scădea suficient de mult pentru a amplifica… Mai mult

Stiri

Turcia a dublat tarifele pentru unele importuri din Statele Unite

Iulian Soare

Turcia a dublat tarifele pentru unele importuri americane, cum ar fi automobile, alcool şi tutun, ca reacţie la atacurile deliberate ale Statelor Unite împotriva economiei… Mai mult

Stiri

Inițiativa ”Fără penali în funcţii publice” a adunat numărul minim de semnături pentru a intra în procedură parlamentară

Vladimir Ionescu

Iniţiativa USR “Fără penali în funcţii publice”, care propune revizuirea Constituţiei în acest sens, a atins pragul de minim 20 de mii de semnături din… Mai mult

Stiri

Jandarmeria are un nou șef. Tot din Teleorman

Razvan Diaconu

MAI a anunţat miercuri numirea lui Ionuţ Cătălin Sindile (foto) la conducerea Jandarmeriei, pentru ”asigurarea cu celeritate a actului managerial”. Cătălin Sindile are 40 de… Mai mult