Deficitul structural al României în ochii FMI. Cum şi când tranşăm problema

De Marin Pana | 19.12.2011 .

România a convenit acceptarea pactului european de uniune fiscală, care presupune înscrierea în Constituţie sau o lege cu valoare similară a unui deficit structural de maxim 0,5% din PIB. Prin urmare, regula privitoare la deficitul bugetar de cel mult de 3% va deveni şi mai restrictivă.

Să vedem cum arată evoluţia deficitului structural al României, potrivit datelor pe care le utlizează în analiză Fondul Monetar Internaţional, prin comparaţie cu deficitul bugetului general consolidat, pe care îl urmăream până acum drept indicator de referinţă.

(International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, September 2011)

Prima observaţie este că, până în anul 2008, deficitul structural a fost mai mare decât cel bugetar. Schimbarea de raporturi între cei doi indicatori s-a produs deja (cu mari sacrificii din partea populaţiei) şi se va consolida în anii ce urmează, la niveluri mult mai reduse raportat la PIB.

Paradoxal, exact în acelaşi an de maximă creştere economică 2008, deficitul structural a atins cea mai mare valoare, atât ca valori nominale, cât şi ca pondere în PIB. Ceea ce arată o politică economică total defectuoasă, ce a impus ulterior restrângerea lui drastică exact pe fondul crizei economice.

Deficitul structural estimat pentru anul în curs se situează undeva la mijlocul drumului între cel din 2010 şi ceea ce se previzionează în 2012 ( traiectoria de înjumătăţiri succesive este 5,28%, 2,76%, 1,47% din PIB). Stabilizarea nivelului de deficit se va face undeva în zona 1,4% – 1,5% din PIB.

FMI vede o tentativă de reducere ulterioară a deficitului structural spre pargul de un procent din PIB de-abia în 2016. Acest fapt ridică o serie de semne de întrebare asupra fezabilităţii proiectului de includere a deficitului structural de 0,5% în PIB.

Cel mai probabil vor fi necesare noi măsuri dureroase pe domeniile sociale pentru a diminua deficitul structural pe partea de asigurare a pensiilor, educaţiei şi sănătăţii. Asta fără a mai vorbi despre domenii aflate cu spatele la zid şi apriori impopulare, precum dotarea armatei cu avioane de vânătoare, a căror resursă de zbor expiră în următorii doi ani.

Alternativa este extinderea bazei de impozitare şi fiscalizarea crescută a unor segmente ale populaţiei, beneficiare ale unor scutiri de facto în virtutea ponderii electorale sau a interesului parlamentar de a (-şi) afecta marile averi. La modul ideal, dilema ar trebui tranşată odată cu alegerile din 2012.

Share

Publicat la data de 19.12.2011 .

2 comentarii

  1. O zi obişnuită: 20 decembrie – „ Ignat “ « Politeía
    20.12.2011, 7:13 am

    [...] Deficitul structural al României în ochii FMI. Cum şi când tranşăm problema. România a convenit acceptarea pactului european de uniune fiscală, care presupune înscrierea în Constituţie sau o lege cu valoare similară a unui deficit structural de maxim 0,5% din PIB. Prin urmare, regula privitoare la deficitul bugetar de cel mult de 3% va deveni şi mai restrictivă. Să vedem cum arată evoluţia deficitului structural al României, potrivit datelor pe care le utlizează în analiză Fondul Monetar Internaţional, prin comparaţie cu deficitul bugetului general consolidat, pe care îl urmăream până acum drept indicator de referinţă. Deficitul structural estimat pentru anul în curs se situează undeva la mijlocul drumului între cel din 2010 şi ceea ce se previzionează în 2012 ( traiectoria de înjumătăţiri succesive este 5,28%, 2,76%, 1,47% din PIB). Stabilizarea nivelului de deficit se va face undeva în zona 1,4% – 1,5% din PIB. Toata analiza pe Curs de Guvernare. [...]

  2. Deficitul structural al Romaniei in ochii FMI | Ghimpele
    20.12.2011, 12:00 pm

    [...] Sa vedem cum arata evolutia deficitului structural al Romaniei, potrivit datelor pe care le utlizeaza in analiza Fondul Monetar International, prin comparatie cu deficitul bugetului general consolidat pe cursdeguvernare.ro. [...]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cota unică versus impozitarea progresivă. O analiză şi-o propunere

bani marunti - Copy Inflația cumulată în perioada 2005 – 2011, interval în care deducerea personală a fost păstrată la valoarea inițială de 250 lei, a atins 55,6%. În mod normal, această deducere personală (suma care nu se impozitează la calculul impozitului pe venit), ar fi trebuit să fie indexată ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Structura economiei româneşti: Pe care din cifrele lui 2011 poate conta creşterea din 2012

productivitate-300x225 Statistica oficială a anunţat luni cifrele pe primul trimestru al anului 2012: suntem, potrivit datelor semnal despre PIB, în recesiune tehnică. E un bun prilej să aruncăm o privire pe structura economiei – cu motoarele unei creşteri care anul trecut era dătătoare de mari speranţe. Eventual să încercăm, privind sursele de creştere, pe ce mai putem conta în anul 2012. Cu un rezultat provizoriu de ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariile şi puterea de cumpărare, înainte de creşterea promisă de guvern. Ce-ar face cota progresivă

sălărel Potrivit datelor disponibile la Institutul Național de Statistică, câștigul salarial a pierdut 5% din puterea de cumpărare din anul 2008 și până anul trecut. Valoarea comunicată recent pentru luna martie, respectiv 1.543 lei (rămasă după impozitarea celor 2.126 lei brut) nu reușește, încă, să marcheze revenirea la nivelul de plecare maxim atins pe economie și păstrat aproape integral în 2009. ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

România, recul pe relația cu mediul de afaceri

mediul de afaceri România a coborât 7 poziții față de anul 2011 în ceea ce privește relația cu mediul de afaceri. Clasamentul a fost întocmit de specialiștii Băncii Mondiale sub titulatura de , „Doing business 2012”, iar țara noastră a ajuns pe locul 72 din ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

De ce au dreptate şi Bogdan Drăgoi şi Victor Ponta când se contrazic pe reîntregirea salariilor: pentru că nu spun tot

bogdan dragoi-victor ponta Pe data de 31 ianuarie 2012, cursdeguvernare.ro publica o analiză de natură să lămurească de ce toți cei implicați în odiseea reîntregirii salariilor au dreptate. ... Citeste mai departe »
Aura Socol -coment

Aura Socol

Cine depreciază leul românesc?

In ultima perioada, tensiunile legate de ceea ce se va intampla cu viitorul zonei euro au crescut exponential. Grecia continua sa fie o mare problema ... Citeste mai departe »

Marin Pana

Cursul de schimb: nişte explicaţii interne

Din România au ieșit în contul serviciului datoriei externe pe primul trimestru din 2012 cu 2,7 miliarde euro mai mault decât în perioada similară din ... Citeste mai departe »

danial daianu+

Daniel Daianu

Despre ce relaxare bugetară în 2012 vorbesc unii?

Inca din 2011 am constatat in unele comentarii privind Romania teza ca anul urmator, ca perioada electorala, va consemna o relaxare a executiei bugetare. O ... Citeste mai departe »

Comentarii

Cine depreciază leul românesc?

Aura Socol -coment

Aura Socol

In ultima perioada, tensiunile legate de ceea ce se va intampla cu viitorul zonei euro au crescut exponential. Grecia continua sa fie o mare problema ... Citeste mai departe »

Cursul de schimb: nişte explicaţii interne

Marin Pana

Din România au ieșit în contul serviciului datoriei externe pe primul trimestru din 2012 cu 2,7 miliarde euro mai mault decât în perioada similară din ... Citeste mai departe »

Despre ce relaxare bugetară în 2012 vorbesc unii?

danial daianu+

Daniel Daianu

Inca din 2011 am constatat in unele comentarii privind Romania teza ca anul urmator, ca perioada electorala, va consemna o relaxare a executiei bugetare. O ... Citeste mai departe »