La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Evenimentul

UE își asumă aderarea ţărilor din Balcanii de Vest – strategia și calendarul. Republica Moldova a ratat trenul

Şase ţări grupate în Balcanii de Vest, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina. Albania şi Kosovo, au primit undă verde pentru începerea procesului de aderarea… Mai mult

07.02.2018

La obiect

Riscurile vin din politica fiscală și din cea de venituri: Argumentele și țintele BNR la creșterea dobânzii de referință

Riscurile și incertitudinile care au dus la majorarea dobânzii de politică monetară „provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, din… Mai mult

07.02.2018

Deficitul record pe T II 2017: ce înseamnă și care sunt implicaţiile lui

de Marin Pana 25.10.2017

România a ieşit din nou în evidenţă la nivelul UE prin datele operative referitoare la deficitul bugetului general consolidat al statului pentru trimestrul II 2017.

Cu o valoare ajustată sezonier de -4,1% din PIB, ne-am plasat în afara reperului de -3%, mult peste media UE de -1,3% şi departe de ţări precum Polonia (-1,2%), Bulgaria (-0,7%) sau Ungaria (+0,1%).

Problema deficitului public este una reală dar datele arată că tonul alarmist adoptat nu este tocmai susţinut de datele analizate pe o durată de opt trimestre în urmă faţă de cel publicat curent de Eurostat în baza unei combinaţii de estimări făcute la nivel naţional şi european. Să vedem datele şi ce concluzii putem trage:

Prima observaţie este că rezultatele de deficit la nivel trimestrial ar trebui să se îmbunătăţească în partea a doua a a anului, ceea ce se vede şi pentru 2015 şi pentru 2016. Altminteri, nu am fi reuşit în 2016 să ne păstrăm în limita de 3% confirmată de Eurostat după debutul ratat al anului din acest punct de vedere.

A doua observaţie este că, din moment ce valorile pentru primele două trimestre din 2017 sunt ceva mai mari decât cele pentru primele două trimestre din 2016, am avea nevoie de performanţe ceva mai bune de deficit pentru trimestrele trei şi patru în 2017 decât în 2016. Mai simplu, e musai să păstrăm minusul finanţelor publice clar sub reperul de 2% din PIB în T3 şi T4.

Experienţa din 2015, când s-a trecut chiar pe plus, arată că „se poate trage frâna de mână” până spre finalul anului, pentru a limita rezultatul final şi a-l încadra în cerinţele impuse de legea bugetului. În 2016 am scăpat, la limită, de depăşirea pragului de 3% din PIB mai degrabă prin performanţa economică de la numitor decât prin gestiunea chibzuită a fondurilor publice de la numărătorul fracţiei ce dă procentajul în discuţie.

Realitatea dură este că anvelopele (cea salarială şi cea de la pensii) „de vară” trebuie schimbate rapid cu cele ”de iarnă” dacă vrem să nu intrăm pe trecerea de pietoni în faţa poliţistului european, care deja se uită consternat la viteza noastră de deplasare. Mai ales că anvelopele menţionate au fost umflate prea tare faţă de prescripţiile autoturismului de ţară şi asta dăunează grav la aderenţa pe carosabilul umed al condiţiilor internaţionale.

Cifrele seci, „necoafate”

Revenind, însă, la cifre seci, deocamdată ştim că PIB-ul în preţuri curente ( neajustat şi „necoafat” prin ajustări sezoniere necesare pentru comparaţii internaţionale, dar şi discutabil a fi aplicat identic pentru economii cu niveluri de dezvoltare şi sezonalităţi diferite) a fost de 361.721,4 milioane lei conform estimării provizorii (varianta 2) a INS.

Simultan, deficitul măsurat în execuţia curentă de Ministerul Finanţelor a fost de 6.295,1 milioane lei (europenii sunt ceva mai stricţi şi merg pe metodologia ESA, care include la cheltuieli şi sumele angajate dar neeliberate). Concret, am ieşit pe minus cu 1,74% bani cert cheltuiţi în plus din buget din PIB-ul estimat (cât se poate de bine) a fi fost realizat la mijlocul anului.

Şi atunci de unde vine cifra de -4,1% din PIB pentru trimestrul II 2017 ? Păi, la finele trimestrului unu, România avea un excedent bugetar consemnat oficial de 1.523,5 milioane lei. Care adunat cu rezultatul amintit, de la mijlocul anului, ne-ar da un minus de 7.818,6 milioane lei pe trimestrul II 2017, la un PIB trimestrial de 197.506,6 milioane lei în preţuri curente.

Luaţi un calculator şi vă dă un minus de circa 4% din PIB, rezultat din cheltuielile mai mari decât veniturile pe trimestrul doi şi din creşterea economică record de +6% înregistrată tot la nivel brut în acelaşi trimestru. Ajustat sezonier şi amalgamat la Eurostat cu estimările naţionale şi europene a rezultat acel spectaculos -4,1% din PIB pe trimestrul II 2017.

Care nu constituie strict în sine decât o sincopă de etapă în execuţia bugetară anuală. Ce mai are două trimestre pe care contam, în mod tradiţional, să avem încasări mai mari şi rezultate economice mai bune în preţuri curente (atenţie acum la inflaţia din economie, denumită tehnic deflator, tot mai mare).

Mai grav e că, imediat DUPĂ perioada trimestrului II 2017, din care a rezultat acest avertisment, am umflat şi mai tare anvelopele bugetarilor şi pensionarilor.

Care ar fi problema

Pensionarii, beneficiari pe termen NEDEFINIT ai unei creşteri de 9% la 1 iulie ( după cea de 5% de la 1 ianuarie), fără nicio legătură cu performanţa economiei şi a unei promisiuni de creştere cu alţi 10% în 2018, de-a dreptul neverosimilă ca sursă de finanţare, indiferent cât de bine ar mai putea să meargă afacerile plătitoare de impozite.

Salariaţii bugetari, sub ameninţarea combinată a unor eventuale tăieri salariale (pe modelul din 2010) în caz de avarie bugetară majoră, precum a şi a pierderii semnificative a puterii de cumpărare, în cazul în care leii adăugaţi la cei deja încasaţi nu vor putea avea aceeaşi forţă de a captura produse şi servicii. Ceea ce ar putea fi şi cazul pensionarilor.

Aşadar, problema adevărată nu este o cifră trimestrială care pare, la nivel simplist, a fi mult peste cerinţele de echilibru bugetar. Sau faptul că riscăm să nu mai putem salva pe ultima sută de metri, calificarea la Campionatul European al finanţelor publice. E încă posibil să mai strângem cureaua la investiţii (afectând grav dezvoltarea viitoare) sau să facem o vreme echilibristică monetară în lipsă de politici financiare şi de venituri coerente.

Problema constă în faptul că am ajuns la punctul din care nu mai avem de unde să continuăm cu alocările populiste, care ne trimit direct cu oiştea visurilor în gardul realităţii financiare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.10.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Nord Stream 2, subiectul pe care cancelarul Merkel și premierul polonez și-au exprimat pozițiile divergente

Iulian Soare

Migrația și Nord Stream 2 sunt subiectele pe care cancelarul german Angela Merkel și premierul polonez Mateusz Morawiecki au recunoscut că au “diferenţe de abordare”,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă, prima vizită la Bruxelles, săptămâna viitoare. “Vom accentua dimensiunea europeană a guvernării”

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă va avea, săptămâna viitoare, la Bruxelles, întâlniri cu o serie de lideri europeni, printre care preşedintele Comisiei Europene – Jean Claude Juncker,… Mai mult

Stiri

UPDATE / Ancheta în cazul polițistului pedofil: 18 șefi l-ar fi protejat

UPDATE: Chestorul Bogdan Despescu, demis din funcția de șef al IGPR după dezvăluirile refritoare la polițistul acuzat de pedofilie, susţine că raportul Corpului de Control… Mai mult

Stiri

Justiția SUA a inculpat 13 cetățeni ruși pentru conspirație, în chestiunea alegerilor prezidențiale din 2016

Iulian Soare

Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a inculpat, vineri, 13 cetăţeni ruşi şi trei organizaţii din Rusia acuzate că au interferat în alegerile prezidenţiale americane… Mai mult

Europa

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag cere UE să nu suspende MCV-ul și să ia în considerare activarea Articolului 7 în cazul României

Iulian Soare

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum (foto), îi cere președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncler, să nu suspende aplicarea Mecanismului de Cooperare și… Mai mult

Stiri

Profitul Transelectrica a scăzut cu peste 90%, mai ales din cauza scăderii tarifelor

Adrian N Ionescu

Transelectrica (TEL) a realizat un profit net de 26,4 milioane lei în 2017, în scădere cu 90,3% față de 2016, „evoluţie determinată în principal de… Mai mult

Stiri

Președintele CNCD: Formatorii de opinie ar trebui să se retragă din viața publică atunci când fac declarații discriminatorii

Vladimir Ionescu

Formatorii de opinie – fie că sunt politicieni, jurnaliști sau de altă natură – ar trebui să se retragă din viața publică, dacă fac declarații… Mai mult