bugetul general consolidat a încheiat primele cinci luni din 2018 cu un deficit de -0,88% din PIB estimat pentru anul în curs, valoare de peste trei ori mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent (-0,27% din PIB la finele lunii mai 2017).
În termeni nominali, este vorba despre ceva mai mult de opt miliarde de lei la un PIB de circa 930 miliarde lei.
De fapt, dacă ne uităm la evoluţia comparativă a deficitului pe primele cinci luni din 2017 şi 2018, se poate observa o singură sincopă majoră, în luna februarie 2018. În rest , nu există diferenţe semnificative în execuţie, ba chiar luna mai 2018 a arătat mai bine decât luna mai 2017 (-0,27% din PIB faţă de -0,44% din PIB).
Problema este că ecartul, apărut clar localizat în a doua lună a anului, nu a fost recuperat iar şansele scad îngrijorător, mai ales că de la 1 iulie vom trece la majorarea cu 10% a valorii punctului de pensie. De ce nu trebuia să avem ecart ? Păi, pentru a ne încadra din nou, fie şi la limită, în cota de 3% din PIB şi a nu intra în procedura de deficit excesiv, în legătură cu care ne-a avertizat UE.
Comparativ cu primele cinci luni de anul trecut, s-au majorat semnificativ, peste nivelul de creştere al PIB, atât veniturile publice (+7,4% în termeni reali, ajustat cu inflaţia medie de 4,92%), cât şi cheltuielile publice (+12,8% în termeni reali).
Aşadar, rezultatul mai slab nu este consecinţa încasărilor mai slabe ci a unui nivel exagerat de cheltuieli, chiar şi în raport cu performanţa economică robustă.
Dacă se selectează cele mai importante componente ale veniturilor bugetare, se poate vedea sintetic o scădere a impozitării consumului şi/sau a capacităţii de a-l taxa ( TVA colectat a consemnat o creştere cu totul minoră, doar 0,4%, mult sub creşterea mărfurilor şi serviciilor livrate pe piaţa internă) şi a creştere impresionantă a taxării muncii (+35,5%, după mutarea contribuţiilor la angajat).
Practic, contribuţiile de asigurări au preluat partea leului din încasările bugetare de la impozitele indirecte (TVA plus accize, acestea din urmă în creştere nominală de 13,7%). Raportul s-a schimbat de la 34,4% impozite şi taxe pe bunuri şi servicii în total încasări pe primele 5 luni din 2017 şi doar 28,9% contribuţii, la 34,7% din total contribuţii şi doar 32,3% impozite indirecte.
În mod normal, consumul intern crescut, care a constituit motorul puternic principal de creştere a economiei ar fi trebuit să aducă semnificativ mai mulţi bani la buget şi de-abia apoi, după ce s-ar fi constatat pe plan fiscal această evoluţie probabilă, dar care nu s-a produs conform aşteptărilor, să se treacă la distribuirea beneficiilor sociale antamate.
Încasările bugetelor locale au scăzut cu trei procente
Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, am făcut o selecţie a principalelor componente ale acestuia. Tradiţional, excedentele bugetelor locale şi bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri publice acopereau cea mai mare parte a deficitului de la bugetul de stat.
Ori, acest lucru nu s-a mai întâmplat în primele cinci luni din anul curent. Explicaţia este că încasările la bugetele locale au fost mai mici cu circa trei procente în termeni nominali ( şi opt procente în termeni reali), în timp ce cheltuielile au fost menţinute cvasiconstante (+0,3%, desigur, tot în termeni nominali, pentru că în mod real au cumpărat mai puţine produse şi servicii, deci nu puteau fi reduse).
De la un excedent de aproape un miliard şi jumătate de lei consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut, instituţiile publice autofinanţate au mai consemnat doar un plus marginal, ceva mai mare de 0,6 miliarde de lei, după o creştere de 23% a cheltuielilor, generată cel mai probabil de creşterile salariale din administraţia aferentă.
Salarii şi protecţie socială, acordate peste posibilităţi
O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele cinci luni ale anului arată o majorare exagerată a fondului de salarii, de peste cinci ori mai mare în raport cu avansul PIB din primul trimestru al anului curent. Şi dublu faţă de majorarea sumelor alocate pentru asistenţa social ( oricum cu două cifre şi peste posibilităţile generate de economie).
De salutat, însă, creşterile de la capitolele de cheltuielile cu bunuri şi servicii, precum şi, mai ales, cheltuielile de capital, care s-au dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
De asemeni şi avansul de circa 22% a sumelor preluate majoritar de la UE, în contul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă.
