marți

19 martie, 2024

3 decembrie, 2018

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, majorarea cheltuielilor a fost de aproape şase ori mai mare (+1,7 puncte procentuale), ceea ce a dus la intrarea în ultimele două luni ale anului cu un deficit de 2,20% din PIB, cam de trei mai mare faţă de intervalul similar din 2017.

Aşadar, datele operative publicate de Ministerul Finanțelor arată că bugetul general consolidat a consemnat la finele lunii octombrie 2018 venituri de 24,5% din PIB estimat (reevaluat la 949,6 miliarde lei faţă de 907,9 miliarde lei, valoarea iniţială legea bugetului) faţă de cheltuieli cifrate la 26,7% din PIB.


Pentru a se încadra în obiectivul de 2,96% din PIB deficit la finele anului, cureaua de austeritate a  finanţelor publice va trebui să fie mult mai „strânsă” decât în intervalul 2015 – 2017, undeva la aproape o treime din ce s-a cheltuit pe ultima sută de metri anul trecut din banii alocaţi.

Acum, întrebarea este dacă vom obţine performanţa de doar 0,77% din PIB deficit pe ultimele două luni. Coincidenţă semnificativă, exact cel consemnat pe primele ZECE luni din 2017 (vezi tabelul).

De reţinut, nici măcar în anul de graţie 2015, în care deficitul s-a încadrat în cerinţele de stabilitate macroeconomică după standardele europene, România nu a reuşit să se dezbare de obiceiul de a cheltui masiv pe final de an şi a urcat cu deficitul pe ultimele două luni până la 2,75% din PIB.


Doar că atunci a beneficiat de un rezultat în execuţia bugetară la zece luni care astăzi, după doar trei ani, poate părea SF, excedent de +1,28% din PIB. După care, pe fondul unor valori din ce în ce mai slabe, intrate în domeniul negativ, a strâns cureaua, dar a rămas în permanenţă la peste două procente deficit cumulat pe ultimele două luni.

Acum suntem puşi în situaţia de a obţine un rezultat pe final de an de aproape două ori mai bun decât cel mai bun din ultimii cinci ani, cel din 2013, când încă ne străduiam să ieşim din criză. Cu riscul serios de a pune o serie de beneficiari de fonduri în situația de a nu mai putea executa în bune condiții lucrările contractate din fonduri publice.

De reţinut, chiar dacă rezultatul de deficit pe cash se va încadra în plafonul de 3% din PIB va trebui să aşteptăm verdictul Eurostat, pentru a vedea dacă am reuşit să evităm la mustaţă traversarea pragului limită şi conform contabilităţii europene ESA, cea care contează pentru comparabilitate internaţională şi pentru încadrarea în criteriile de la Maastricht, urmărite pentru adoptarea euro.

Cauza deficitului – ritmul de creştere a cheltuielilor

Simplificat, bugetul general consolidat a înregistrat pe primele zece luni din 2018 un deficit de circa 21 miliarde de lei, mult mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când a fost de aproximativ 7 miliarde lei. Iar asta după doar ceva mai mult de 1 miliard de lei în aceeaşi perioadă din 2016, pentru a avea imaginea completă a tendinţei pe care ne-am încadrat.

De reţinut, NU veniturile mai mici au fost cauza majorării deficitului la 10 luni ci cheltuielile mai mari. Angajate nechibzuit şi fără legătură cu performanţa economică (vezi inclusiv majorarea pensiilor cu 10% de la mijlocul anului, cauză directă a majorării deficitului bugetar, şi nu doar nu doar pe anul în curs)

Ritmul în care banii au ajuns în visteria statului a depăşit cât se poate de clar avansul altminteri robust al PIB (+11,8% pe încasări pe primele zece luni la un avans al PIB ceva mai mare de 4%), dar nu a putut ţine pasul cu ritmul cel puţin ciudat de angajarea a noi cheltuieli publice.

Cheltuieli crescute 18,1% per total, cu vârfuri similare de 25,4% la cheltuieli de personal şi 25,5% la dobânzi, la care s-au adăugat cele 73,6% cheltuieli de capital generate de onorarea obligaţiilor de creştere a cheltuielilor pentru apărare conform angajamentului luat de a ajunge la 2% din PIB.

Una peste alta, când ai un ritm de creştere a încasărilor triplu faţă de cel al avansului economic (resimţit de cei care suportă povara fiscală), apare ca total contraproductiv să ai un ritm de patru ori mai mare pe partea de cheltuieli, după ce de-abia te-ai încadrat anul trecut într-un plafon de deficit stabilit pentru situaţii de criză şi nu de creştere susţinută.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: