La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

de Marin Pana , 3.12.2018

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, majorarea cheltuielilor a fost de aproape şase ori mai mare (+1,7 puncte procentuale), ceea ce a dus la intrarea în ultimele două luni ale anului cu un deficit de 2,20% din PIB, cam de trei mai mare faţă de intervalul similar din 2017.

Aşadar, datele operative publicate de Ministerul Finanțelor arată că bugetul general consolidat a consemnat la finele lunii octombrie 2018 venituri de 24,5% din PIB estimat (reevaluat la 949,6 miliarde lei faţă de 907,9 miliarde lei, valoarea iniţială legea bugetului) faţă de cheltuieli cifrate la 26,7% din PIB.

Pentru a se încadra în obiectivul de 2,96% din PIB deficit la finele anului, cureaua de austeritate a  finanţelor publice va trebui să fie mult mai „strânsă” decât în intervalul 2015 – 2017, undeva la aproape o treime din ce s-a cheltuit pe ultima sută de metri anul trecut din banii alocaţi.

Acum, întrebarea este dacă vom obţine performanţa de doar 0,77% din PIB deficit pe ultimele două luni. Coincidenţă semnificativă, exact cel consemnat pe primele ZECE luni din 2017 (vezi tabelul).

De reţinut, nici măcar în anul de graţie 2015, în care deficitul s-a încadrat în cerinţele de stabilitate macroeconomică după standardele europene, România nu a reuşit să se dezbare de obiceiul de a cheltui masiv pe final de an şi a urcat cu deficitul pe ultimele două luni până la 2,75% din PIB.

Doar că atunci a beneficiat de un rezultat în execuţia bugetară la zece luni care astăzi, după doar trei ani, poate părea SF, excedent de +1,28% din PIB. După care, pe fondul unor valori din ce în ce mai slabe, intrate în domeniul negativ, a strâns cureaua, dar a rămas în permanenţă la peste două procente deficit cumulat pe ultimele două luni.

Acum suntem puşi în situaţia de a obţine un rezultat pe final de an de aproape două ori mai bun decât cel mai bun din ultimii cinci ani, cel din 2013, când încă ne străduiam să ieşim din criză. Cu riscul serios de a pune o serie de beneficiari de fonduri în situația de a nu mai putea executa în bune condiții lucrările contractate din fonduri publice.

De reţinut, chiar dacă rezultatul de deficit pe cash se va încadra în plafonul de 3% din PIB va trebui să aşteptăm verdictul Eurostat, pentru a vedea dacă am reuşit să evităm la mustaţă traversarea pragului limită şi conform contabilităţii europene ESA, cea care contează pentru comparabilitate internaţională şi pentru încadrarea în criteriile de la Maastricht, urmărite pentru adoptarea euro.

Cauza deficitului – ritmul de creştere a cheltuielilor

Simplificat, bugetul general consolidat a înregistrat pe primele zece luni din 2018 un deficit de circa 21 miliarde de lei, mult mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când a fost de aproximativ 7 miliarde lei. Iar asta după doar ceva mai mult de 1 miliard de lei în aceeaşi perioadă din 2016, pentru a avea imaginea completă a tendinţei pe care ne-am încadrat.

De reţinut, NU veniturile mai mici au fost cauza majorării deficitului la 10 luni ci cheltuielile mai mari. Angajate nechibzuit şi fără legătură cu performanţa economică (vezi inclusiv majorarea pensiilor cu 10% de la mijlocul anului, cauză directă a majorării deficitului bugetar, şi nu doar nu doar pe anul în curs)

Ritmul în care banii au ajuns în visteria statului a depăşit cât se poate de clar avansul altminteri robust al PIB (+11,8% pe încasări pe primele zece luni la un avans al PIB ceva mai mare de 4%), dar nu a putut ţine pasul cu ritmul cel puţin ciudat de angajarea a noi cheltuieli publice.

Cheltuieli crescute 18,1% per total, cu vârfuri similare de 25,4% la cheltuieli de personal şi 25,5% la dobânzi, la care s-au adăugat cele 73,6% cheltuieli de capital generate de onorarea obligaţiilor de creştere a cheltuielilor pentru apărare conform angajamentului luat de a ajunge la 2% din PIB.

Una peste alta, când ai un ritm de creştere a încasărilor triplu faţă de cel al avansului economic (resimţit de cei care suportă povara fiscală), apare ca total contraproductiv să ai un ritm de patru ori mai mare pe partea de cheltuieli, după ce de-abia te-ai încadrat anul trecut într-un plafon de deficit stabilit pentru situaţii de criză şi nu de creştere susţinută.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Trei asociații ale magistraților îi cer președintelui să sesizeze urgent Comisia de la Veneția

Mariana Bechir

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită președintelui României să sesizeze de urgență Comisia de… Mai mult

Europa

Conducerea Parchetului European: UE, de la dreapta la stânga, se mobilizează pentru susținerea Codruței Kovesi, Bucureștiul sabotează candidatura

Razvan Diaconu

Pe măsură ce autoritățile din România ridică obstacole în cursa Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO), oficiali europeni și lideri politici marcanți din UE,… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis, Parchetul General, Secția pentru procurori din CSM și asociații de magistrați, reacționează ferm după ordonanța care modifică din nou legile justiției

Vladimir Ionescu

OUG adoptată marți pentru modificarea legilor Justiției este neconstituțională,  ”este de natură să afecteze grav activitatea parchetelor” și poate face ca Ministerul Public să ajungă “în situația… Mai mult

Stiri

Daniel Suciu şi Răzvan Cuc, nominalizaţi de PSD pentru funcţiile de ministru al Dezvoltării şi ministrul al Transporturilor

Razvan Diaconu

Comitetul Executiv al PSD a votat, marţi, după patru ore de discuţii, nominalizarea lui Daniel Suciu ca vicepremier şi ministru al Dezvoltării şi a lui… Mai mult

Stiri

25 de ONG-uri sesizează Comisia Europeană după ce o instanță din România a achitat membrii unei rețele de trafic de persoane

Razvan Diaconu

Un grup de 25 de ONG-uri acuză statul român de complicitate la traficul de persoane și solicită Comisiei Europene ”să facă România responsabilă pentru obligațiile… Mai mult

Stiri

Legile Justiției, modificate din nou prin OUG: judecătorii care au fost cândva procurori pot fi numiți șefi de parchete

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat marți o OUG, care nu a fost pusă în dezbatere publică, ce modifică mai multe prevederi referitoare la procurori cuprinse în legile… Mai mult

Stiri

Secția pentru investigarea magistraților a cerut de la DNA, fără a avea competențe, dosarul Tel Drum

Vladimir Ionescu

Secția pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați a cerut DNA, de trei ori, transferarea dosarului Tel Drum în care Liviu Dragnea este urmărit penal pentru… Mai mult