Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Deficitul de cont curent a crescut de 2,5 ori: Sumele extrase de investitori – compensate parțial de Transporturi și ”căpșunari”

de Marin Pana 22.2.2016

Analiza economico-financiaraDeficitul contului curent al balanței de plăți pe anul 2015 s-a majorat de 2,5 ori față de anul anterior, de la 686 milioane euro până la 1,758 miliarde euro sau circa 1,1% din PIB.

Datele BNR au consemnat aproape o dublare atât a deficitului balanței comerciale cât și a minusului consemnat pe segmentul veniturilor primare, dar și o creștere de circa 70% a excedentului pe partea de venituri secundare. (vezi tabelul).

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Pe partea de bunuri materiale, deficitul s-a majorat cu aproape un miliard și jumătate de euro, fapt ce a contat în proporție de 133% (!) la înrăutățirea soldului general al balanței de plăți.

Din fericire, sectorul transporturilor a venit să compenseze cu peste 600 de milioane de euro această influență, și a ajuns să constituie un atu puternic în balanța de plăți (sold pozitiv de circa 3,4 miliarde euro adică peste 2% din PIB).

(Citiți și: ”O problemă a creșterii economice: Cât din Produsul Intern Brut devine Produs Național Brut. O comparație între țările UE”)

Venituri primare includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii).

Practic, soldul negativ de 3,7 miliarde euro sau circa 2,4% din PIB a provenit în principal din sumele extrase din România ca urmare a investițiilor în economie și a plasamentelor financiare făcute anterior.

Venituri secundare includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice. În traducere, cele aproape trei miliarde de euro trimise în țară de ”căpșunari”, ca urmare a deschiderii pieței muncii din UE, au acoperit ceva mai mult de trei sferturi din ceea ce au obținut de la noi investitorii care au căpătat acces deplin pe piața românească, indiferent de proveniența lor.

Foarte probabil, pe partea de UE a balanței de plăți, ca urmare a integrării depline în structurile europene, în anul 2015 cam ”ce am luat pe mere am dat pe pere”.

Cu observația că am beneficiat ( nu pe cât am fi putut să o facem, dar asta în principal din vina noastră) de avantajele accesului la tehnologie și ale unui standard de nivel de trai mai ridicat.

Serviciul datoriei externe s-a redus pentru al doilea an consecutiv

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung a coborât anul trecut la 35,4%, de la 38,5% în 2012 și 41,4% în 2013.

Acest indicator exprimă raportul dintre serviciul datoriei externe pe termen mediu şi lung (DETML) şi exportul de bunuri şi servicii.

Astfel, deși exporturile s-au majorat anul trecut într-un ritm relativ redus (4%), partea care a trebuit dată pentru plățile aferente datoriilor scadente a scăzut destul de consistent, înapoi spre nivelul din 2012. Un rol important în această evoluție favorabilă l-a jucat refinanțarea unor datorii mai vechi, ajunse la scadență, cu altele noi, la o rată de dobândă mai favorabilă (urmare și a îmbunătățirii imaginii pe piețele financiare internaționale).

tabel2După cum se poate observa, în perioada crizei, serviciul datoriei externe s-a dublat, ceea ce a afectat în mare parte efectele pozitive ale majorării exporturilor.

Odată cu reducerea soldului DETML și cu diminuarea presiunii datoriei pe termen scurt, s-a produs o inversare a trendului, deși se constată o stabilizare la valori destul de însemnate a obligațiilor de plată în raport cu punctul de plecare.

tabel3În ce privește datoria externă, se poate observa că România a traversat în 2012 un vârf al soldului datoriei externe, s-a păstrat sub pragul psihologic de 100 de miliarde de euro și a reușit apoi diminuarea datoriei sub nivelul din 2010. Ceea ce reprezintă un efort major și o reușită incontestabilă, în condițiile în care serviciul total al datoriei externe pe anul 2015 s-a ridicat la 53,8 miliarde de euro.

Investițiile străine au traversat anul trecut pragul de trei miliarde de euro, valoare cu circa un sfert mai mare în raport cu anul precedent.

De remarcat că participațiile la capital consolidate cu pierderea netă au fost ceva mai mari decât soldul per total (3,34 miliare euro față de 3,04 miliarde euro), în timp ce creditele intragrup au consemnat o valoare negativă (- 300 milioane de euro, dar mai bine decât cele -425 milioane euro din anul anterior).

Gradul de acoperire a rezervei valutare în luni de importuri ( rezerva oficială a BNR în valută și aur raportată la importul mediu lunar de bunuri și servicii) a fost ridicat deliberat după acordul cu FMI de la 5,6 luni în 2008 la nivelul de 8,5-8,6 luni în 2009 – 2010.

Revenirea spre valoarea considerată optimă teoretic (cea de 6 luni) s-a făcut pe următoarea traiectorie, predictibilă și stabilă:

tabel4

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.2.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Fonduri suplimentare pentru bugetele locale

Razvan Diaconu

Aproximativ 240 de milioane de lei vor fi alocate suplimentar bugetelor locale din 36 de județe în vederea susținerii sistemului de protecție a copilului, a… Mai mult

Stiri

DNA – nouă plângere la CSM privind “afirmațiile calomnioase și denigratoare” ale lui C.P. Tăriceanu

Vladimir Ionescu

DNA a sesizat CSM în legătură cu o nouă declarație în care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, acuză Direcția Anticorupție că este un instrument politic.… Mai mult

Stiri

Guvernul cere abilitare pentru a emite ordonanțe în vacanța parlamentară. Obiectivele vizate

Vladimir Ionescu

Executivul a aprobat miercuri un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legii organice, pe perioada… Mai mult

Stiri

Semestrul European 2018: România urmează o politică fiscală prociclică, deficitul structural a urcat la 2,3%, față ținta MTO de 1%

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a stabilit că România nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi „corecta abaterea semnificativă de la planul de ajustare în vederea atingerii… Mai mult

Stiri

Cazul Coman-Hamilton / Curtea de Justiție a UE a început audierile. Miza – recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex în scopul liberei circulații

Vladimir Ionescu

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a început marți audierile în care cazul românul Adrian Coman cere ca România să-i recunoască dreptul de rezidență… Mai mult

Stiri

România – campioana solicitărilor OLAF pentru deschiderea de dosare penale și recuperare de fonduri delapidate

Iulian Soare

Dosarul Tel Drum în care este acuzat și Liviu Dragnea este doar unul dintre cele 11 cazuri în care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a… Mai mult

Stiri

Marile confederații sindicale și 39 de ONG-uri cheamă românii la proteste pentru a bloca modificarea legilor justiției și transferul contribuțiilor sociale

Vladimir Ionescu

Două dintre cele mai mari confederații sindicale – BNS și Cartel Alfa – precum și 39 de grupuri civice și organizații neguvernamentale au lansat miercuri… Mai mult