Deficitul de cont curent a crescut de 2,5 ori: Sumele extrase de investitori – compensate parțial de Transporturi și ”căpșunari”

De Marin Pana | 22.2.2016 .

Analiza economico-financiaraDeficitul contului curent al balanței de plăți pe anul 2015 s-a majorat de 2,5 ori față de anul anterior, de la 686 milioane euro până la 1,758 miliarde euro sau circa 1,1% din PIB.

Datele BNR au consemnat aproape o dublare atât a deficitului balanței comerciale cât și a minusului consemnat pe segmentul veniturilor primare, dar și o creștere de circa 70% a excedentului pe partea de venituri secundare. (vezi tabelul).

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Pe partea de bunuri materiale, deficitul s-a majorat cu aproape un miliard și jumătate de euro, fapt ce a contat în proporție de 133% (!) la înrăutățirea soldului general al balanței de plăți.

Din fericire, sectorul transporturilor a venit să compenseze cu peste 600 de milioane de euro această influență, și a ajuns să constituie un atu puternic în balanța de plăți (sold pozitiv de circa 3,4 miliarde euro adică peste 2% din PIB).

(Citiți și: ”O problemă a creșterii economice: Cât din Produsul Intern Brut devine Produs Național Brut. O comparație între țările UE”)

Venituri primare includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii).

Practic, soldul negativ de 3,7 miliarde euro sau circa 2,4% din PIB a provenit în principal din sumele extrase din România ca urmare a investițiilor în economie și a plasamentelor financiare făcute anterior.

Venituri secundare includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice. În traducere, cele aproape trei miliarde de euro trimise în țară de ”căpșunari”, ca urmare a deschiderii pieței muncii din UE, au acoperit ceva mai mult de trei sferturi din ceea ce au obținut de la noi investitorii care au căpătat acces deplin pe piața românească, indiferent de proveniența lor.

Foarte probabil, pe partea de UE a balanței de plăți, ca urmare a integrării depline în structurile europene, în anul 2015 cam ”ce am luat pe mere am dat pe pere”.

Cu observația că am beneficiat ( nu pe cât am fi putut să o facem, dar asta în principal din vina noastră) de avantajele accesului la tehnologie și ale unui standard de nivel de trai mai ridicat.

Serviciul datoriei externe s-a redus pentru al doilea an consecutiv

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung a coborât anul trecut la 35,4%, de la 38,5% în 2012 și 41,4% în 2013.

Acest indicator exprimă raportul dintre serviciul datoriei externe pe termen mediu şi lung (DETML) şi exportul de bunuri şi servicii.

Astfel, deși exporturile s-au majorat anul trecut într-un ritm relativ redus (4%), partea care a trebuit dată pentru plățile aferente datoriilor scadente a scăzut destul de consistent, înapoi spre nivelul din 2012. Un rol important în această evoluție favorabilă l-a jucat refinanțarea unor datorii mai vechi, ajunse la scadență, cu altele noi, la o rată de dobândă mai favorabilă (urmare și a îmbunătățirii imaginii pe piețele financiare internaționale).

tabel2După cum se poate observa, în perioada crizei, serviciul datoriei externe s-a dublat, ceea ce a afectat în mare parte efectele pozitive ale majorării exporturilor.

Odată cu reducerea soldului DETML și cu diminuarea presiunii datoriei pe termen scurt, s-a produs o inversare a trendului, deși se constată o stabilizare la valori destul de însemnate a obligațiilor de plată în raport cu punctul de plecare.

tabel3În ce privește datoria externă, se poate observa că România a traversat în 2012 un vârf al soldului datoriei externe, s-a păstrat sub pragul psihologic de 100 de miliarde de euro și a reușit apoi diminuarea datoriei sub nivelul din 2010. Ceea ce reprezintă un efort major și o reușită incontestabilă, în condițiile în care serviciul total al datoriei externe pe anul 2015 s-a ridicat la 53,8 miliarde de euro.

Investițiile străine au traversat anul trecut pragul de trei miliarde de euro, valoare cu circa un sfert mai mare în raport cu anul precedent.

De remarcat că participațiile la capital consolidate cu pierderea netă au fost ceva mai mari decât soldul per total (3,34 miliare euro față de 3,04 miliarde euro), în timp ce creditele intragrup au consemnat o valoare negativă (- 300 milioane de euro, dar mai bine decât cele -425 milioane euro din anul anterior).

Gradul de acoperire a rezervei valutare în luni de importuri ( rezerva oficială a BNR în valută și aur raportată la importul mediu lunar de bunuri și servicii) a fost ridicat deliberat după acordul cu FMI de la 5,6 luni în 2008 la nivelul de 8,5-8,6 luni în 2009 – 2010.

Revenirea spre valoarea considerată optimă teoretic (cea de 6 luni) s-a făcut pe următoarea traiectorie, predictibilă și stabilă:

tabel4

Publicat la data de 22.2.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ledul roșu care s-a aprins pe tabloul de bord: Deficitul de cont curent pe T1 – deja la 80% din cel de anul trecut

grafic deficite Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română