La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

Deficitul de cont curent a crescut de 2,5 ori: Sumele extrase de investitori – compensate parțial de Transporturi și ”căpșunari”

de Marin Pana 22.2.2016

Analiza economico-financiaraDeficitul contului curent al balanței de plăți pe anul 2015 s-a majorat de 2,5 ori față de anul anterior, de la 686 milioane euro până la 1,758 miliarde euro sau circa 1,1% din PIB.

Datele BNR au consemnat aproape o dublare atât a deficitului balanței comerciale cât și a minusului consemnat pe segmentul veniturilor primare, dar și o creștere de circa 70% a excedentului pe partea de venituri secundare. (vezi tabelul).

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Pe partea de bunuri materiale, deficitul s-a majorat cu aproape un miliard și jumătate de euro, fapt ce a contat în proporție de 133% (!) la înrăutățirea soldului general al balanței de plăți.

Din fericire, sectorul transporturilor a venit să compenseze cu peste 600 de milioane de euro această influență, și a ajuns să constituie un atu puternic în balanța de plăți (sold pozitiv de circa 3,4 miliarde euro adică peste 2% din PIB).

(Citiți și: ”O problemă a creșterii economice: Cât din Produsul Intern Brut devine Produs Național Brut. O comparație între țările UE”)

Venituri primare includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii).

Practic, soldul negativ de 3,7 miliarde euro sau circa 2,4% din PIB a provenit în principal din sumele extrase din România ca urmare a investițiilor în economie și a plasamentelor financiare făcute anterior.

Venituri secundare includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice. În traducere, cele aproape trei miliarde de euro trimise în țară de ”căpșunari”, ca urmare a deschiderii pieței muncii din UE, au acoperit ceva mai mult de trei sferturi din ceea ce au obținut de la noi investitorii care au căpătat acces deplin pe piața românească, indiferent de proveniența lor.

Foarte probabil, pe partea de UE a balanței de plăți, ca urmare a integrării depline în structurile europene, în anul 2015 cam ”ce am luat pe mere am dat pe pere”.

Cu observația că am beneficiat ( nu pe cât am fi putut să o facem, dar asta în principal din vina noastră) de avantajele accesului la tehnologie și ale unui standard de nivel de trai mai ridicat.

Serviciul datoriei externe s-a redus pentru al doilea an consecutiv

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung a coborât anul trecut la 35,4%, de la 38,5% în 2012 și 41,4% în 2013.

Acest indicator exprimă raportul dintre serviciul datoriei externe pe termen mediu şi lung (DETML) şi exportul de bunuri şi servicii.

Astfel, deși exporturile s-au majorat anul trecut într-un ritm relativ redus (4%), partea care a trebuit dată pentru plățile aferente datoriilor scadente a scăzut destul de consistent, înapoi spre nivelul din 2012. Un rol important în această evoluție favorabilă l-a jucat refinanțarea unor datorii mai vechi, ajunse la scadență, cu altele noi, la o rată de dobândă mai favorabilă (urmare și a îmbunătățirii imaginii pe piețele financiare internaționale).

tabel2După cum se poate observa, în perioada crizei, serviciul datoriei externe s-a dublat, ceea ce a afectat în mare parte efectele pozitive ale majorării exporturilor.

Odată cu reducerea soldului DETML și cu diminuarea presiunii datoriei pe termen scurt, s-a produs o inversare a trendului, deși se constată o stabilizare la valori destul de însemnate a obligațiilor de plată în raport cu punctul de plecare.

tabel3În ce privește datoria externă, se poate observa că România a traversat în 2012 un vârf al soldului datoriei externe, s-a păstrat sub pragul psihologic de 100 de miliarde de euro și a reușit apoi diminuarea datoriei sub nivelul din 2010. Ceea ce reprezintă un efort major și o reușită incontestabilă, în condițiile în care serviciul total al datoriei externe pe anul 2015 s-a ridicat la 53,8 miliarde de euro.

Investițiile străine au traversat anul trecut pragul de trei miliarde de euro, valoare cu circa un sfert mai mare în raport cu anul precedent.

De remarcat că participațiile la capital consolidate cu pierderea netă au fost ceva mai mari decât soldul per total (3,34 miliare euro față de 3,04 miliarde euro), în timp ce creditele intragrup au consemnat o valoare negativă (- 300 milioane de euro, dar mai bine decât cele -425 milioane euro din anul anterior).

Gradul de acoperire a rezervei valutare în luni de importuri ( rezerva oficială a BNR în valută și aur raportată la importul mediu lunar de bunuri și servicii) a fost ridicat deliberat după acordul cu FMI de la 5,6 luni în 2008 la nivelul de 8,5-8,6 luni în 2009 – 2010.

Revenirea spre valoarea considerată optimă teoretic (cea de 6 luni) s-a făcut pe următoarea traiectorie, predictibilă și stabilă:

tabel4

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.2.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea ce permite executarea condamnării la domiciliu merge la promulgare

Vladimir Ionescu

Proiectul de lege care permite ca persoanele condamnate pentru fapte fără violenţă să beneficieze de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi… Mai mult

Stiri

O nouă lege a achizițiilor – Eugen Teodorovici: statul nu mai așteaptă soluția definitivă a contestației și va plăti, eventual, despăgubiri firmei dezavantajate

Victor Bratu

Ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici a anunțat miercuri o posibilă soluție de deblocare a sistemului de licitații publice: Statul nu va mai aștepta soluția definitivă… Mai mult

Stiri

Barometrul Industrial – Exporturile, îngrijorătoare, în contextul posibilei decelerări a creșterii economice globale

Vladimir Ionescu

Volumul producției a urcat în martie la 65 de puncte, față de 55 în februarie, conform Barometrului Industrial. Performanţa slabă a exporturilor, comparativ cu importurile… Mai mult

Stiri

Medierea președintelui / Klaus Iohannis se întâlnește miercuri cu conducerea BNR și vineri cu premierul Dăncilă

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte miercuri, de la ora 12:00, cu guvernatorul şi cu prim-viceguvernatorul BNR. Ar fi vorba de o primă etapă a medierii… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă a plecat în Israel să discute cu Benjamin Netanyahu ”aspecte de politică și de securitate” din Orientul Mijlociu

Razvan Diaconu

Este oficial: premierul Viorica Dăncilă se află, miercuri şi joi, în vizită oficială în Statul Israel la invitaţia prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Anunțul oficial a fost… Mai mult

Stiri

Dilemele epocii ”post Mittal” la Galați. Viorel Ștefan: Vânzarea ar avea nevoie de acordul Guvernului. CE ar urma să ceară creșterea producției

Razvan Diaconu

ArcelorMittal ar putea vinde combinatul siderurgic de la Galaţi doar cu acordul explicit al statului român, susține prim-vicepremierul Viorel Ștefan într-o declaraţie dată marţi. Consultările… Mai mult

Stiri

Inspectoratul pentru Imigrări: Cererile de azil din 2017, mai multe decât toate cele depuse în perioada 2007 – 2016

Vladimir Ionescu

România a înregistrat anul trecut un record istoric în ceea ce privește numărul cererilor de azil. Au solicitat protecție aproximativ 5.000 de imigranți. Cei mai… Mai mult