Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

Deficitul contului curent pâlpâie în roşu pe tabloul de bord

de Marin Pana , 8.10.2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul de cont curent al României a trecut în al doilea trimestru al anului în curs pragul de cinci procente raportat la PIB estimat.

Deşi suntem încă departe de a nu mai îndeplini cerinţele de macrostabilitate, traversarea pragului teoretic recomandat de 4% se constituie într-un semnal timpuriu de alarmă, mai ales în contextul tendinţei clare de expandare a acestui indicator sensibil.

Pe parcursul ultimilor ani ce au fost luate diverse măsuri de creştere a veniturilor şi reducere a fiscalităţii, care au stimulat consumul, implicit creşterea economică.

Însă, din motive de dozaj, ele au venit cu corolarul creşterii deja programate a deficitului de cont curent, surprinsă elocvent în modificările succesive ale prognozei oficiale.

Procedura de dezechilibru macroeconomic (Macroeconomic Imbalance Procedure sau, prescurtat, MIP în limba engleză) este un mecanism de supraveghere care drept scop identificarea timpurie a riscurilor de dezechilibru macroeconomic și corectarea lor. Acesta este bazat pe un tablou de bord care include în prezent 14 indicatori considerați esențiali pentru a descrie evoluția unei economii naționale.

Primul dintre cei 14 indicatori urmăriţi se referă exact la soldul contului curent. Mai precis,  media balanţei de cont curent pe ultimii trei ani are valori premise, pentru păstrarea echilibrului macroeconomic, între -4% din PIB şi +6% din PIB.

Mecanismul de supraveghere a potențielelor probleme în plan macroeconomic a fost instituit în decembrie 2011, ca parte a așa-numitului pachet legislativ ”six-pack”. Aprecierea pe baza încadrării sau nu în limitele fixate nu se face mecanic, ci în baza unei analize care ține cont de corelațiile de moment, cu separarea derapajelor benigne de cele cu potențial de dezvoltare și antrenare a unor neajunsuri sistemice.

*

Din 2014 şi până în 2017, deficitul contului curent s-a majorat de nu mai puţin de şase ori în termeni nominali. Doar creşterea robustă a economiei şi baza relativ joasă de plecare a permis păstrarea ponderii în PIB sub limita teoretic recomandabilă de 4%.

Deocamdată, media pe ultimii trei ani (2015 – 2017) nu pune probleme pe tabloul de bord ( -2,2%), dar valorile mici vor fi înlocuite treptat de valori semnificativ mai mari.

Ceea ce arată îngrijorător este ritmul în care a crescut deficitul de cont curent, odată cu trecerea de la zona de deficit de cerere la cea de excedent în raport cu posibilităţile economiei de creştere în condiţii de stabilitate macroeconomică ( aşa-numitul PIB potenţial). După ce valoarea pentru T1 apărea rezonabilă, trecerea la cele cinci procente din T2 nu se arată a fi de bun augur.

Mai mult, ideea era să începem în acest an să reducem deficitul de cont curent spre nivelul de -2,1% din PIB în anul 2022 ( vezi datele din Prognoza intermediară de vară a CNSP). Respectiv un nivel similar celui din 2016. Ori, datele la şapte luni arată nu o scădere, ci o creştere de 16% a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Care, fie şi ajustată cu creşterea economică (vizată a fi de 5,5%  dar numai 4% în primul semestru) ar conduce spre o nouă urcare a deficitului de cont curent la peste 3,5% din PIB. Încă sub limita celor patru procente, dar la o marjă redusă de manevră în cazul materializării unor riscuri venite pe filieră externă.

Fără a fi un capăt de ţară, trecerea punctuală a pragului de 5% ne poziţionează în afara tendinţelor consemnate în Bulgaria, Ungaria, Cehia sau Polonia şi ne plasează în T2 2018 pe cea mai slabă poziţie din UE. La egalitate cu un stat din afara UE, Albania, mai aproape de Turcia decât de regiunea din care facem parte. Redresarea este posibilă (graficul arată că cifrele din T2 2017 au fost chiar ceva mai slabe) dar important este că trebuie să fim atenţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ședința CSAT a fost suspendată și se reia pe 19 decembrie

Razvan Diaconu

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost suspendată marţi, după mai mult de patru ore de discuții, urmând ca subiectele aflate pe… Mai mult

Stiri

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am fost informat despre OUG pentru Codurile penale

Razvan Diaconu

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că nu a fost informat despre intenția Guvernului de a da o ordonanță de urgență pentru modificările aduse Codurilor… Mai mult

Stiri

Parlamentul European cere Consiliului UE să decidă ”rapid” primirea României și Bulgariei în Schengen. O rezoluție similară a mai fost votată cu 7 ani în urmă

Iulian Soare

Parlamentul European a adoptat marți o rezoluție prin care solicită Consiliului UE ”să adopte o decizie rapidă și afirmativă” în ceea ce privește includerea României… Mai mult

Stiri

Renault numește un nou director general la Automobile Dacia

Vladimir Ionescu

Groupe Renault a anunţat, marţi, numirea actualului director executiv al Uzinei Vehicule Dacia, Christophe Dridi, în funcţia de director general al Automobile Dacia şi al… Mai mult

Stiri

5 motive pentru care Guvernul nu poate emite OUG de modificare a codurile penale – argumentele judecătorului Cristi Danileț

Vladimir Ionescu

Judecătorul Cristian Danileț enumeră, într-o postare pe pagina sa de Facebook, cinci motive datorită cărora Guvernul nu poate da OUG doar pe articolele constituționale dintr-o lege.… Mai mult

Europa

Ford începe concedierile în Germania după ce a renunţat la fabricarea modelului C Max

Vladimir Ionescu

Ford a început negocierile cu reprezentanţii angajaţilor la fabrica din Saarlouis (Germania) privind concedierile consecutive deciziei de a renunţa la fabricarea modelului Ford C-Max. „Putem… Mai mult

Stiri

CCR: Legea privind prescrierea conflictului de interese după 3 ani de la faptă nu respectă tehnica legislativă

Vladimir Ionescu

Textul Legii privind prescrierea conflictului de interese după trei ani de la faptă “este deficitar din punctul de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce… Mai mult