La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Deficitul contului curent pâlpâie în roşu pe tabloul de bord

de Marin Pana , 8.10.2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul de cont curent al României a trecut în al doilea trimestru al anului în curs pragul de cinci procente raportat la PIB estimat.

Deşi suntem încă departe de a nu mai îndeplini cerinţele de macrostabilitate, traversarea pragului teoretic recomandat de 4% se constituie într-un semnal timpuriu de alarmă, mai ales în contextul tendinţei clare de expandare a acestui indicator sensibil.

Pe parcursul ultimilor ani ce au fost luate diverse măsuri de creştere a veniturilor şi reducere a fiscalităţii, care au stimulat consumul, implicit creşterea economică.

Însă, din motive de dozaj, ele au venit cu corolarul creşterii deja programate a deficitului de cont curent, surprinsă elocvent în modificările succesive ale prognozei oficiale.

Procedura de dezechilibru macroeconomic (Macroeconomic Imbalance Procedure sau, prescurtat, MIP în limba engleză) este un mecanism de supraveghere care drept scop identificarea timpurie a riscurilor de dezechilibru macroeconomic și corectarea lor. Acesta este bazat pe un tablou de bord care include în prezent 14 indicatori considerați esențiali pentru a descrie evoluția unei economii naționale.

Primul dintre cei 14 indicatori urmăriţi se referă exact la soldul contului curent. Mai precis,  media balanţei de cont curent pe ultimii trei ani are valori premise, pentru păstrarea echilibrului macroeconomic, între -4% din PIB şi +6% din PIB.

Mecanismul de supraveghere a potențielelor probleme în plan macroeconomic a fost instituit în decembrie 2011, ca parte a așa-numitului pachet legislativ ”six-pack”. Aprecierea pe baza încadrării sau nu în limitele fixate nu se face mecanic, ci în baza unei analize care ține cont de corelațiile de moment, cu separarea derapajelor benigne de cele cu potențial de dezvoltare și antrenare a unor neajunsuri sistemice.

*

Din 2014 şi până în 2017, deficitul contului curent s-a majorat de nu mai puţin de şase ori în termeni nominali. Doar creşterea robustă a economiei şi baza relativ joasă de plecare a permis păstrarea ponderii în PIB sub limita teoretic recomandabilă de 4%.

Deocamdată, media pe ultimii trei ani (2015 – 2017) nu pune probleme pe tabloul de bord ( -2,2%), dar valorile mici vor fi înlocuite treptat de valori semnificativ mai mari.

Ceea ce arată îngrijorător este ritmul în care a crescut deficitul de cont curent, odată cu trecerea de la zona de deficit de cerere la cea de excedent în raport cu posibilităţile economiei de creştere în condiţii de stabilitate macroeconomică ( aşa-numitul PIB potenţial). După ce valoarea pentru T1 apărea rezonabilă, trecerea la cele cinci procente din T2 nu se arată a fi de bun augur.

Mai mult, ideea era să începem în acest an să reducem deficitul de cont curent spre nivelul de -2,1% din PIB în anul 2022 ( vezi datele din Prognoza intermediară de vară a CNSP). Respectiv un nivel similar celui din 2016. Ori, datele la şapte luni arată nu o scădere, ci o creştere de 16% a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Care, fie şi ajustată cu creşterea economică (vizată a fi de 5,5%  dar numai 4% în primul semestru) ar conduce spre o nouă urcare a deficitului de cont curent la peste 3,5% din PIB. Încă sub limita celor patru procente, dar la o marjă redusă de manevră în cazul materializării unor riscuri venite pe filieră externă.

Fără a fi un capăt de ţară, trecerea punctuală a pragului de 5% ne poziţionează în afara tendinţelor consemnate în Bulgaria, Ungaria, Cehia sau Polonia şi ne plasează în T2 2018 pe cea mai slabă poziţie din UE. La egalitate cu un stat din afara UE, Albania, mai aproape de Turcia decât de regiunea din care facem parte. Redresarea este posibilă (graficul arată că cifrele din T2 2017 au fost chiar ceva mai slabe) dar important este că trebuie să fim atenţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Trei asociații ale magistraților îi cer președintelui să sesizeze urgent Comisia de la Veneția

Mariana Bechir

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită președintelui României să sesizeze de urgență Comisia de… Mai mult

Europa

Conducerea Parchetului European: UE, de la dreapta la stânga, se mobilizează pentru susținerea Codruței Kovesi, Bucureștiul sabotează candidatura

Razvan Diaconu

Pe măsură ce autoritățile din România ridică obstacole în cursa Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO), oficiali europeni și lideri politici marcanți din UE,… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis, Parchetul General, Secția pentru procurori din CSM și asociații de magistrați, reacționează ferm după ordonanța care modifică din nou legile justiției

Vladimir Ionescu

OUG adoptată marți pentru modificarea legilor Justiției este neconstituțională,  ”este de natură să afecteze grav activitatea parchetelor” și poate face ca Ministerul Public să ajungă “în situația… Mai mult

Stiri

Daniel Suciu şi Răzvan Cuc, nominalizaţi de PSD pentru funcţiile de ministru al Dezvoltării şi ministrul al Transporturilor

Razvan Diaconu

Comitetul Executiv al PSD a votat, marţi, după patru ore de discuţii, nominalizarea lui Daniel Suciu ca vicepremier şi ministru al Dezvoltării şi a lui… Mai mult

Stiri

25 de ONG-uri sesizează Comisia Europeană după ce o instanță din România a achitat membrii unei rețele de trafic de persoane

Razvan Diaconu

Un grup de 25 de ONG-uri acuză statul român de complicitate la traficul de persoane și solicită Comisiei Europene ”să facă România responsabilă pentru obligațiile… Mai mult

Stiri

Legile Justiției, modificate din nou prin OUG: judecătorii care au fost cândva procurori pot fi numiți șefi de parchete

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat marți o OUG, care nu a fost pusă în dezbatere publică, ce modifică mai multe prevederi referitoare la procurori cuprinse în legile… Mai mult

Stiri

Secția pentru investigarea magistraților a cerut de la DNA, fără a avea competențe, dosarul Tel Drum

Vladimir Ionescu

Secția pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați a cerut DNA, de trei ori, transferarea dosarului Tel Drum în care Liviu Dragnea este urmărit penal pentru… Mai mult