Potrivit datelor INS, România a stabilit în noiembrie 2017 un nou record al exporturilor lunare, cu 5.785,6 milioane euro. Cu toate acestea deficitul aferent s-a păstrat peste pragul de 1 miliard de euro unde s-a cantonat din martie 2017 încoace ( cu o minoră excepţie, 989,2 milioane euro în iulie). Ritmul de creştere al importurilor fiind în continuare mai mare (11,8% faţă de doar 8,9% la export, în raport cu aceeaşi lună a anului anterior).
Cumulat la 11 luni, livrările de mărfuri la extern au însumat aproximativ 58,2 miliarde euro, în timp ce intrările din străinătate s-au ridicat la 69,5 miliarde euro. De aici a rezultat un deficit comercial de 11,3 miliarde euro, echivalent cu circa 6,2% din PIB-ul României, cu şanse mari de a se duce spre 7% din PIB la finalul anului.
Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – noiembrie 2017 se prezintă după cum urmează:
Faţă de aceleaşi 11 luni din 2016, rezultatul schimburilor comerciale cu exteriorul a fost mai slab cu circa 2,57 miliarde euro, sumă echivalentă cu 1,4% din PIB estimat pentru anul în curs. Este o evoluţie în contradicţie flagrantă cu creşterea economică record faţă de alte state UE, unde ţări precum Polonia şi Ungaria au mers ceva mai lent dar au marcat excedente în schimburile externe.
Urmare a creşterii hazardate a veniturilor populaţiei în raport cu rezultatele, altminteri foarte bune, ale economiei, gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate (indicator important pentru competitivitate dar şi pentru stabilitatea cursului de schimb) s-a păstrat la 87,2%, cea mai scăzută valoare din ultimii cinci ani (vezi tabelul).
Schimburile cu țările din UE au fost de circa 44,2 miliarde de euro la export și 52,7 miliarde euro la import (cam trei sferturi atât la exporturi cât şi la importuri). Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de aproape 14 miliarde euro și importuri de 16,8 miliarde euro (un sfert din total pe ambele fluxuri de mărfuri).
Ce ar trebui să reţinem din acest tablou care reflectă o performanţă tot mai bună la export dar un rezultat tot mai slab din schimburile comerciale este că, dincolo de integrarea în creştere ar fi important CUM ne integrăm şi CUI îi foloseşte mai degrabă intercalarea economiei româneşti în piaţa unică europeană. Pe care suntem, tot mai evident în deficit de competitivitate şi exces de cerere în raport cu posibilităţile de a livra mărfuri în contrapartidă. Iar pe alte pieţe, coincidenţă sau nu, stăm exact la fel.
