Deficitul comercial pe primele zece luni ale anului în curs a fost cu 35,9 milioane euro mai mare decât cel din aceeași perioadă din anul anterior. Rezultatul pe octombrie 2014 a fost mai bun cu 75,9 milioane euro decât cel din octombrie 2013 dar s-a păstrat peste pragul de o jumătate de miliard de euro deficit comercial lunar.
În intervalul ianuarie – octombrie din anul curent, comparativ cu aceeași perioadă din anului trecut, exporturile au crescut ceva mai mult decât importurile (7,6% față de 6,9%, la valori exprimate în euro).
Ritmul de creștere a revenit la raportul în favoarea exporturilor după sincopa de luna trecută, când majorarea importurilor o depășise pe cea a exporturilor, la fel ca pe parcursul trimestrului doi.
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi (exprimat în termeni FOB/FOB), a urcat ușor față de luna precedentă, până la 93,9%. Valoarea înregistrată potrivit datelor communicate de INS se situează peste performanțele din anii anteriori dar se îndreaptă spre o plafonare sub atingerea cotei de 95%.
La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 8,5% iar cel al importurilor de 5%. Rezultatul a fost o îmbunătățire cu 690,2 milioane euro a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la circa -6,2 miliarde euro în primele nouă luni din 2013 la -5,5 miliarde euro în primele zece luni din 2014.
În schimb, ritmul de creștere de 3% în exporturile extra-UE a fost net depășit de avansul importurilor pe aceeași relație (+10%). Urmare a acestui fapt, soldul pozitiv pe această relație s-a micșorat la mai puțin de jumătate, de la +1.373,9 milioane euro în primele zece luni de anul trecut la doar 647,8 milioane euro în primele zece luni de anul acesta.
Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a fost de 71%, sensibil sub cea a importurilor (75,2%). Evident, situația este inversă în comerțul cu țările extra-UE28 (29% la exporturi și 24,8% la importuri). Deficitul comercial provine exclusiv din zona UE. Deși întărirea dolarului american ar fi trebuit să ajute competitivitatea produselor românești pe zona non-UE, nu sunt semnale clare de refacere a excedentului pe care îl aveam pe această relație externă.
Structura schimburilor externe
Structura pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de aproape cinci miliarde euro consemnat la finele primelor zece luni din 2014.
La grupa de produse chimice exportăm doar o treime față de cât importăm iar la combustibili și lubrifianți raportul dintre exporturi și importuri este cam de 4 la 7.
Sectorul producător de mașini și echipamente de transport a continuat să susțină schimburile externe prin soldul puternic pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +27%. În schimb, soldul înregistrat în schimburile externe la grupa ”alte produse manufacturate” a influențat negativ rezultatul de ansamblu (-13%).
Fapt îngrijorător, exporturile de produse chimice și conexe acestora au continuat să scadă în timp ce importurile s-au majorat, ceea ce a adus deficitul extern pe această zonă de comerț extern la aproape patru miliarde și jumătate de euro. Acest nivel reprezintă 92% din tot deficitul extern, ceea ce îl califică drept cauza principală a soldului negativ de ansamblu.
Deși exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au crescut față de anul precedent până la 2,64 miliarde euro, importurile de acest tip au avansat și ele până la 4,64 miliarde euro (prin specializare intraindustrială și optimizarea activității multinaționalelor care operează în domeniu). Astfel, gradul de acoperire aferent a rămas sub 60% iar deficitul sectorial a păstrat o influență de -41% pe deficitul total.
Exporturile de produse agroalimentare, băuturi și tutun au avansat până la 3,70 miliarde euro și au depășit, în premieră, valoarea importurilor efectuate în același interval de timp. De aici a rezultat o mică influență pozitivă asupra soldului schimburilor externe și trecerea pragului de 100% pentru gradul de acoperire sectorial.
Livrările la extern de materii prime și materiale au depășit semnificativ importurile, gradul de acoperire pe acest segment fiind de 155% iar excedentul de aproximativ 860 milioane euro. Partea bună este aportul valutar, partea mai puțin bună este valorificarea relativ scăzută a materiilor prime autohtone pe calea utilizării lor în producția proprie.
În rezumat, situația din comerțul exterior al României după primele zece luni din 2014 arată o structură relativ bună a exporturilor. Peste trei sferturi dintre acestea sunt date de mașini, echipamente de transport și alte produse manufacturate iar soldul de ansamblu al schimburilor din această zonă a economiei este unul pronunțat pozitiv.
Situația s-a îmbunătățit considerabil la mărfuri agroalimentare, băuturi și tutun, unde am trecut ( în fine ) pe excedent (altminteri firesc, date fiind condițiile de sol și climă). Din păcate, pe segmentul de combustibili minerali și lubrifianți cumulat cu produsele chimice, rezultatele rămân total nesatisfăcătoare. Aceasta este problema principală a sectorului și nu nivelul redevențelor practicate de statul român.
Concluzia care se impune este necesitatea conservării avantajelor deja consolidate pe partea de industrie producătoare de mașini și, mai ales, revigorarea industriei petrochimice. Rămâne inadmisibil să avem un deficit comercial pe acest segment de activitate, în primele zece luni din acest an, de circa 6,5 miliarde euro, adică aproape 4,3% din PIB estimat!
