marți

19 martie, 2024

10 mai, 2018

Deficitul comercial pe luna martie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, după ce valorile din primele două luni fusesră semnificativ mai mici. Cu toate acestea, valoarea de 1.056,7 milioane euro, a fost doar cu 1,6% mai mare decât în aceeaşi lună din anul anterior, ceea ce a înjumătăţit ritmul de creştere a deficitului cumulat de la începutul anului ( 18% faţă de 35% la finele lunii februarie).

Vestea bună este că exporturile lunare au depăşit, în premieră, 6 miliarde de euro.

Vestea mai puţin bună este că şi importurile au trecut, tot în premieră, de 7 miliarde de euro iar „scorul” creşterilor a fost, din nou, uşor defavorabil exporturilor faţă de evoluţia importurilor ( 9,8% faţă de 10,8%, cu observaţia că a doua valoare s-a şi aplicat la o bază de plecare mai mare).

(Citiți și: ”Mugur Isărescu: Într-un singur loc nu poți să minți. La balanța de plăți. Spunem guvernului că tendințele deficitelor sunt nesustenabile”)


Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate s-a situat la 89,9%, adică ceva mai bine decât în 2016 şi 2017 dar sub valorile consemnate în perioada 2013 – 2015 (vezi tabelul). Pentru ca tentativa de revenire peste nivelul de 90% şi la relativ mai bunele practici de acum patru-cinci ani să reuşească, ar trebui să exportăm ceva mai mult şi/sau să importăm ceva mai puţin pe zona bunurilor de consum.

După cum se poate vedea din situaţia pe ultimele 15 luni, din mai 2017 am consemnat ritmuri de creştere de două cifre sau foarte aproape de 10% ( august-septembrie 2017) ale importurilor, în timp ce exporturile au mers cam jumătate pe ritmuri de creştere cu o singură cifră şi jumătate de două cifre.

Cu observaţia că în martie 2017 reuşisem cel mai mare decalaj pozitiv între creşterea exporturilor şi cea a importurilor.

Situaţia pe intra- şi extra- UE şi imaginea pe sectoare


Pe primele trei luni din 2018, schimburile cu țările din UE au fost de circa 13 miliarde de euro la export și 14,85 miliarde euro la import (76,6% din total la exporturi şi 75,4% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de aproape 4 miliarde euro și importuri de 4,85 miliarde euro (23,4% din total la exporturi şi 24,6% la importuri).

(Citiți și: ”Alarmă de creșteri de la Prognoză: Inflația, cursul valutar și deficitul de cont curent – revizuite în sus”)

S-a menţinut şi după a treia lună a anului debalansarea deficitului spre comerţul cu ţările non-euro. Acestea, deşi cumulează mai puţin de un sfert din schimburile comerciale ale României au contribuit în primul trimestru din 2018 cu 32% la deficitul comercial înregistrat per total, dar tendinţa de la o lună la alta este de majorare a ponderii în deficit a schimburilor intracomunitare.

În structură, România a continuat să obținut un sold sectorial pozitiv din comerţul exterior numai pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+917 miliarde euro).

Această realizare  a compensat aproximativ rezultatele slabe consemnate pe segmentele de alte produse manufacturate şi, atenţie mare, pe zona produselor alimentare, unde deficitul a urcat nepermis pentru condiţiile naturale de care dispunem, peste nivelul produselor manufacturate altele decât maşini şi s-a apropiat de cel din zona de combustibili şi lubrifianţi.

În ceea ce priveşte gradul de acoperire sectorial a importurilor prin exporturile realizate, situaţia s-a înrăutăţit tot mai clar pe partea de produse alimentare ( unde a ajuns la finele primului trimestru la un îngrijorător 61%), şi pe zona de produse chimice, unde a coborât la doar 30%. Astfel, un minus de 1,8 miliarde de euro sau cam două treimi din deficitul comercial consemnat pe primul trimestru din 2018 au provenit din comerţul cu produse chimice şi derivate.

Minusul înregistrat din schimburile externe de materii prime a fost unul relativ moderat, depăşind de puţin 100 de milioane de euro.

De altfel, nici nu e de dorit să exportăm produse fără valoare adăugată sau cu valoare adăugată foarte mica, ci să prelucrăm noi materiile prime pentru a creea aici locuri de muncă şi plusvaloare.

Una peste alta, imaginea simplificată a rezultatelor din comerţul exterior arată minusuri cam de aceeaşi valoare la produse manufacturate, alimente şi combustibili, care însumate fac aproape exact cât „gaura” din zona produselor chimice, în timp ce plusul adus de sectorul auto reprezintă cam jumătate din minusul chimiei, cea care corodează puternic rezultatul de ansamblu.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: