Deficitul comercial pe luna iulie 2018 s-a apropiat din nou de nivelul de 1,3 miliarde de euro, deja stabilizat în ultimele trei luni. Deşi ritmul de creştere al exporturilor faţă de aceeaşi lună a anului precedent a urcat la cea mai mare valoare din ultimele şase luni (+12,9%) cel al importurilor a fost încă şi mai ridicat (+15,4%), ceea ce indică o problemă structurală.
În context, ar fi de reţinut că, dacă vrem să reducem deficitul comercial pe viitor, va trebui să avem un ritm de creştere al exporturilor semnificativ perste cel al importurilor. Ceea ce este dificil la o pondere relativ mare a subansamblelor aduse în ţară, prelucrate cu valoare adăugată redusă şi reexportate fără un efect benefic important în balanţa de plăţi.
Per total, în primele şapte luni din 2018, România a realizat exporturi de aproape 40 de miliarde de euro, în timp ce importurile au însumat 47,5 miliarde de euro. A rezultat un deficit de 7,57 miliarde de euro (+11,2% faţă de prima jumătate a lui 2017), echivalent cu 3,73% din PIB-ul estimat pentru 2018. Ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb după ce trece perioada de vară iar intrările de valută de la românii plecaţi să lucreze afară şi veniţi acasă în perioada de concedii vor scădea.
Pe acelaşi trend negativ din lunile trecute, gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a scăzut la doar 87,6%, sub nivelul din 2016 şi pare a se îndrepta spre rezultatul din anul de criză 2012. Deşi deficitul pe mărfuri este compensat partial pe partea de servicii ( îndeosebi de transport), ar fi necesară o îmbunătăţire a raporturilor de schimb, cu revenirea măcar peste pragul de 90%.
După cum se poate vedea din situaţia pe ultimele 19 luni, în iulie 2018 am asistat la o stabilizare a deficitului comercial lunar la nivelul de circa 1,3 miliarde euro, aproximativ la fel cu cele două luni precedente şi cu aproape 30% peste minusul din aceeaşi lună a anului anterior. Este un semnal îngrijorător, dacă se va repeta trendul crescător din 2017 spre finalul anului în curs.
Situaţia din comerţul intra şi extracomunitar, cu imaginea pe sectoare
Pe primele şapte luni din 2018, schimburile cu țările din UE au fost de circa 30 de miliarde de euro la export și ceva mai mult de 35 de miliarde euro la import (76,6% din total la exporturi şi 75,1% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 9,3 miliarde euro și importuri de 11,8 miliarde euro (23,4% din total la exporturi şi 24,9% la importuri).
Au rezultat, astfel, solduri negative de circa 5 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi cam 2,5 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare. Adică două treimi din deficit au provenit din interiorul Uniunii iar o treime din exterior. De remarcat faptul că acesta din urmă se situează peste ponderea de circa un sfert a comerţului extracomunitar.
În structură, România a obținut un sold sectorial pozitiv ( 1,1 miliarde de euro) din comerţul exterior numai pe segmentul de mașini și echipamente de transport. Atenţie, însă, această valoare a fost în scădere faţă de rezultatul de la mijlocul anului, luna iulie venind cu neplăcuta premieră a unui deficit de 72 de milioane de euro exact pe segmentul forte din schimburile cu exteriorul.
În aceste condiţii, gradul de acoperire sectorial aferent maşinilor şi echipamentelor de transport a scăzut la doar 106% iar efectul pe ameliorarea deficitului cronic din comerţul exterior s-a diminuat semnificativ, de la 19% la 14%. Sunt deja semne de materializare ale riscului de specializare relativ îngustă pe plan industrial.
Deja, plusul generat de industria auto a fost anulat complet de minusul consemnat pe segmentul de produse alimentare, unde decalajul între exporturi şi importuri a ajuns la aproape o treime, după ce în urmă cu trei ani, schimburile externe erau echilibrate. Creşterea rapidă veniturilor simultan cu reducerea TVA au fost determinante, alături de competitivitatea mai redusă a industriei de profil în noile condiţii.
Gradul de acoperire pe segmentul de combustibili şi lubrifianţi a coborât sub 50%, consecinţă a declinului puternic consemnat de industria petrochimică după privatizările ratate. Mai grav, la produse chimice şi derivate am ajuns la un grad de acoperire de doar 29%, care indică dependenţa de livrările din exterior şi a generat un minus masiv, de 4,26 miliarde de euro, doar în primele şapte luni ale anului în curs.
