Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

de Marin Pana | 15.8.2017 .

Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă de circa 52% faţă de primul trimestru al anului în curs.

Mai mult, pe luna iunie, s-a atins cel mai ridicat nivel lunar al deficitului comercial, care a urcat la aproape 1,4 miliarde euro sau aproape 40% din nivelul pe întregul trimestru.

Fapt îngrijorător, dacă ritmul de creştere al importurilor s-a păstrat neschimbat la mijlocul anului în raport cu finele primului sfert din 2017, respective 12,4%, exporturile au încetinit vizibil, rezultatul faţă de începutul anului coborând de la 11,5% până la 9,6%. Ceea ce arată un trend ce ar trebui să dea de gândit factorilor decizie şi afectează echilibrele macroeconomice.

(Citiți și: ”Manual: Cum gestionezi slab cea mai bună creștere economică din UE. Execuția bugetară la 6 luni”)

Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a scăzut de la 90,7% pe primul trimestru până la 87,7% pe ansamblul primului semestru.

Este o contraperformanţă notabilă după valoarea bună atinsă 2014 şi ne îndreaptăm (mult prea rapid) spre nivelurile din perioada în care ne străduiam să ieşim din criza economică (vezi tabelul).

După ce a traversat pragul de 1 miliard de euro în luna martie, deficitul commercial lunar se îndreaptă spre un nou reper, cel de 1,5 miliarde de euro, unde are toate şansele să şi ajungă după recentele măsuri de creştere a salariilor şi pensiilor. Ambele cu un ritm anual de aproape 15% faţă de o creştere economică care se va situa undeva în jur de 5%.

La un raport de aproape 3 la 1 al majorării veniturilor în raport cu creşterea economică este foarte dificil pentru producţia internă să cupleze instant şi să vină cu o ofertă pe măsură.

Ceea ce explică şi deplasarea consumului spre mărfurile din import, odată ce pragul de 1.000 de euro pe lună putere de cumpărare a salariilor a fost trecut lejer iar pensiile au fost indexate arbitrar la mijlocul anului cu 9%.

Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – februarie 2017 se prezintă după cum urmează:

Cum stăm pe destinaţii

Schimburile cu țările din UE au fost de 23,48 miliarde de euro la export (cu o pondere de 76% din total exporturi) și 27,84 miliarde euro la import (75,8% din total importuri).

Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 7,40 miliarde euro (24% din total exporturi) și importuri de 8,88 miliarde euro (23,8% din total importuri).

Dacă ponderile existente în structura comerţului exterior al României s-au menţinut relativ constant, cam la trei sferturi pentru relaţiile cu statele membre UE şi un sfert pe segmentul non-UE, ar fi de remarcat o anumită creştere mai rapidă a deficitului comercial în trimestrul al doilea în raport cu statele care nu fac parte din Uniune ( aproape +60% de la un trimestru la altul, faţă de „doar” 50% cu statele UE).

Atenție la cursul de schimb

Cu alte cuvinte, asistăm la o pierdere de competitivitate mai accentuată faţă de exteriorul UE în raport cu situaţia deloc bună faţă de colegele de bloc economic. Iar asta în condiţiile unei devalorizări relative faţă de monede precum zlotul sau forintul din partea non-euro a UE cât şi faţă de euro. devalorizare care nu ne-a ajutat în raport cu deprecierea dolarului american, care a ieftinit mărfurile contractate în această valută.

Una peste alta, situaţia care se conturează pentru finalul anului nu arată prea bine dacă nu vom reuşi să ieşim rapid din trendul tot mai clar de consolidare a deficitului comercial tot mai sus în raport cu reperul de un milliard de euro lunar.

Ca să aveţi mai clară dimensiunea acestuia trebuie precizat , în context, că întregul PIB al României ar fi estimat pe 2017 undeva în jur de 180 de miliarde de euro iar deficitul comercial la mijlocul anului a trecut de 3% din PIB şi se duce spre 7% din PIB.

O parte mai recuperăm pe zona de servicii dar restul trebuie finanţat prin investiţii străine dacă vrem să păstrăm cursul de schimb. Aşa încât, odată cu deteriorarea balanţei comerciale devenim tot mai vulnerabili la veniturile din servicii ( atenţie mare, peste jumătate vin din transport !) şi la disponibilitatea altora de a investi aici.

Publicat la data de 15.8.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Zapad 2017 – un exercițiu militar care nu e doar un exercițiu

Zapad (”Occident” – în traducere)-2017, descris în Occident drept cel mai mare exercițiu militar al forțelor ruse de la sfârșitul Războiului Rece- în ciuda...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română