Deficitul balanței comerciale pe primele nouă luni ale anului în curs a fost de 5.534,7 milioane euro, mai mare cu aproape 30% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Deși ritmul de creștere al exporturilor s-a situat cu doar două procente și jumătate sub avansul importurilor, acest fapt s-a tradus în creșterea accentuată a deficitului.
Deja, manifestarea tot mai clară a unor diferențe între creșterea exporturilor și cea a importurilor (în contextul majorării veniturilor populației prin măsurile care au dus la creșterea puterii de cumpărare) a dus la consemnarea unui trend îngrijorător de avans al deficitului comercial. Deocamdată, soldul contului curent nu pune probleme, dar evoluțiile ulterioare vor trebui monitorizate.
Deficitul comercial lunar pare a se fi stabilizat odată revenirea la ritmuri de creștere lunară mai mari pentru export decât pentru import ( față de luna august, s-au consemnat majorări de 25,4% pentru export și de 18,4% pentru import).
De reținut, cifrele care pot părea ridicate de la o lună la alta se datorează sezonalității și nu unor modificări substanțiale pe segmentul schimburilor externe.
Cele circa cinci miliarde și jumătate de euro deja consemnate ca deficit comercial FOB/CIF se duc spre 8 miliarde euro spre finalul acestui an, ceea ce reprezintă cam cinci procente din PIB-ul preliminat pe anul în curs.
Avem astfel dimensiunea cererii care nu poate fi acoperite din surse interne, precum și a capacității de creștere rămasă nevalorificată.
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturile realizate s-a redus sub 92%, adică mai puțin decât valoarea consemnată pentru 2013.
Deja se conturează ideea unui maxim al acestui indicator pentru 2014, care nu va mai fi atins prea curând în lipsa unor investiții mai consistente în retehnologizare și restructurarea producției.
Ponderea exporturilor către statele din zona UE a fost de 73,4% din totalul exporturilor, în timp ce 76,7% din importuri s-au făcut pe aceeași relație externă. Rezultatul schimburilor cu statele membre UE a fost aproape identic cu rezultatul total 106% raportat la deficitul total.
Pe relația non-UE, importurile au fost în creștere și aproape au echilibrat exporturile..
În structură, trebuie subliniate poziția net excedentară pe segmentul livrărilor de mașini, echipamente de transport și alte produse manufacturate, care reprezintă aproape 80% față de deficitul consemnat și explică performanța gradului de acoperire.
Din păcate, alte produse manufacturate, la fel ca și produsele agroalimentare, băuturile și tutunul, au reintrat în domeniul negativ după o mică tentativă de echilibrare.
Deficitul din schimburile externe continuă să rămână foarte ridicat pe segmentul de produse chimice și produse conexe ( aproape patru cincimi din soldul negativ consemnat per total). Combustibilii și lubrifianții completează deficitul din comerțul exterior.
În rest, exporturile de mașini și echipamente sunt compensate cu importurile de alte produse manufacturate iar materiile prime și materialele exportate suplimentar acoperă deficitul de pe zona de produse agroalimentare, băuturi și tutun.
Un răspuns
Cine spune „marim consumul pentru a stimula cresterea economica” are dreptate doar pe jumatate. Depinde a cui crestere economica o stimulam. Piata Uniunii Europene este o piata deschisa. Marfurile circula libere, fara bariere vamale. Atunci cand exista o oportunitate de desface, ca de exemplu dupa o crestere de salarii intro tara, crestere care nu este corelata cu nivelul productivitatii muncii, cele mai competitive marfuri din Uniune o vor acapara. Am crescut veniturile populatiei in 2015. In 9 luni, 1,2 miliarde de euro din aceasta crestere s-au dus pe produse de import. Au stimulat dezvoltarea economica a altora!?!… Noi ne-am ales doar cu deficitul, care va trebui platit de undeva.
Situatia e similara cu cea din 2007-2008, cand pensiile si salariile dublate s-au dus in cea mai mare parte pe cresterea deficitului comercial si cresterea datorii externe.