joi

28 martie, 2024

28 decembrie, 2017

După primele unsprezece luni din acest an, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit ceva mai mare de 10 miliarde lei, echivalent cu -1,21% din PIB-ul estimat pentru anul 2017.

Rezultatul este considerabil mai mare faţă de aceeași perioadă a anului precedent, când s-a înregistrat un deficit de 5,5 miliarde lei sau –0,73% din PIB iar valoarea consemnată la final a fost  de -2,41% pe cash dar -3% potrivit metodologiei europene ESA.

Cifra consemnată la finele lunii noiembrie 2017 pare a fi dătătoare de speranţe pentru încadrarea în acest prag de 3% din PIB cerut prin criteriile de la Maastricht dar trebuie subliniat că reprezintă cea mai slabă performanţă a execuţiei bugetare la 11 luni din ultimii patru ani (vezi tabelul).


Rezultatul uşor mai bun pe partea de venituri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (27,1% din PIB faţă de 27% din PIB după 11 luni din 2016) a fost anulat de creşterea semnificativă a cheltuielilor, de la 27,7% din PIB la 28,3% din PIB. În termeni nominali, degeaba s-au încasat aproape 23 de miliarde de lei în plus dacă şi cheltuielile s-au majorat cu peste 27 de miliarde de lei.

De reținut, deşi motorul creşterii economice pe 2017 a fost consumul intern, veniturile bugetare din TVA şi accize s-au păstrat în valori nominale aproximativ la acelaşi nivel, ceea cea condus la diminuări destul de serioase prin raportare la noul PIB, crescut de la 761,5 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Astfel, banii din TVA au ajuns să reprezinte doar 5,8% din PIB faţă de 6,3% în aceeaşi perioadă a anului anterior iar cei din accize numai 2,9% din PIB în loc de 3,3% din PIB.

Destul de ciudat în condiţii de creştere economică susţinută, încasările din impozitul pe profit s-au diminuat uşor ca sumă nominală, de la 14,96 miliarde lei la 14,15 miliarde lei, ceea ce a condus la un rezultat de doar 1,7% din PIB în loc de 2% din PIB. Prin contrast, contribuţiile de asigurări sociale au marcat cea mai mare creştere, de la 55,5 miliarde lei la 64,7 miliarde lei, respectiv de la 7,3% din PIB la 7,7% din PIB.

Pe partea de cheltuieli, se remarcă avansul important al cheltuielilor cu salariile bugetarilor, care au depăşit clar recomandarea de 7% din PIB ca anvelopă salarială, făcută anterior ca recomandare de instituţiile internaţionale pentru condiţiile din România. Cele şase zecimi de punct procentual din PIB au fost luate de la investiţii, fiind exact minusul consemnat pe segmentele de bunuri şi servicii şi cheltuieli de capital.


Avansul de 0,6% din PIB al cheltuielilor totale s-a făcut pe baza fondurilor europene nerambursabile. De reţinut, sumele primite de la UE în contul cadrului bugetar European 2014 – 2020 au însumat 13,7 miliarde lei, adică 6% din veniturile bugetare. Ceea ce arată dependenţa în creştere de banii europeni şi se poate interpreta ca un fel de transfer de responsabilitate a investiţiilor pentru dezvoltarea ţării de la Bucureşti la Bruxelles.

Mai ales în condiţiile în care Bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale a fost ţinut artificial pe plus la un nivel destul de consistent (4,19 miliarde lei sau 0,5% din PIB), date fiind necesitățile comunităților locale.

Chiar dacă se va da (temperat, pentru a nu risca depăşirea pragului de 3% din PIB per total) tradiţionalul  liber la cheltuieli pe final de an, nu mai există timpul necesar pentru efectuarea unor lucrări edilitare semnificative. În plus, angajarea de cheltuieli pentru lucrări care s-ar efectua în 2018 ar afecta deficitul ESA chiar dacă nu s-ar vedea pe deficitul cash ) vezi situaţia de la finele lui 2016.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: