La obiect

Raportul Sargentini: Ce reproșează UE guvernului Ungariei

În Parlamentul European s-a citit marți Raportul Sargentini,  în baza căruia europarlamentarii vor vota o solicitare adresată Consiliului UE de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1)… Mai mult

11.09.2018

La obiect

Ultima zbatere a inflaţiei de 5%, sub efectul creşterii unor preţuri reglementate

Inflaţia anuală a revenit peste pragul de cinci procente  în luna august 2018, după ce performanţa lunară a urcat, cu totul atipic faţă de perioada… Mai mult

11.09.2018

Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Deficitul bugetar la 11 luni, cel mai mare din ultimii patru ani

de Marin Pana 28.12.2017

După primele unsprezece luni din acest an, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit ceva mai mare de 10 miliarde lei, echivalent cu -1,21% din PIB-ul estimat pentru anul 2017.

Rezultatul este considerabil mai mare faţă de aceeași perioadă a anului precedent, când s-a înregistrat un deficit de 5,5 miliarde lei sau –0,73% din PIB iar valoarea consemnată la final a fost  de -2,41% pe cash dar -3% potrivit metodologiei europene ESA.

Cifra consemnată la finele lunii noiembrie 2017 pare a fi dătătoare de speranţe pentru încadrarea în acest prag de 3% din PIB cerut prin criteriile de la Maastricht dar trebuie subliniat că reprezintă cea mai slabă performanţă a execuţiei bugetare la 11 luni din ultimii patru ani (vezi tabelul).

Rezultatul uşor mai bun pe partea de venituri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (27,1% din PIB faţă de 27% din PIB după 11 luni din 2016) a fost anulat de creşterea semnificativă a cheltuielilor, de la 27,7% din PIB la 28,3% din PIB. În termeni nominali, degeaba s-au încasat aproape 23 de miliarde de lei în plus dacă şi cheltuielile s-au majorat cu peste 27 de miliarde de lei.

De reținut, deşi motorul creşterii economice pe 2017 a fost consumul intern, veniturile bugetare din TVA şi accize s-au păstrat în valori nominale aproximativ la acelaşi nivel, ceea cea condus la diminuări destul de serioase prin raportare la noul PIB, crescut de la 761,5 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Astfel, banii din TVA au ajuns să reprezinte doar 5,8% din PIB faţă de 6,3% în aceeaşi perioadă a anului anterior iar cei din accize numai 2,9% din PIB în loc de 3,3% din PIB.

Destul de ciudat în condiţii de creştere economică susţinută, încasările din impozitul pe profit s-au diminuat uşor ca sumă nominală, de la 14,96 miliarde lei la 14,15 miliarde lei, ceea ce a condus la un rezultat de doar 1,7% din PIB în loc de 2% din PIB. Prin contrast, contribuţiile de asigurări sociale au marcat cea mai mare creştere, de la 55,5 miliarde lei la 64,7 miliarde lei, respectiv de la 7,3% din PIB la 7,7% din PIB.

Pe partea de cheltuieli, se remarcă avansul important al cheltuielilor cu salariile bugetarilor, care au depăşit clar recomandarea de 7% din PIB ca anvelopă salarială, făcută anterior ca recomandare de instituţiile internaţionale pentru condiţiile din România. Cele şase zecimi de punct procentual din PIB au fost luate de la investiţii, fiind exact minusul consemnat pe segmentele de bunuri şi servicii şi cheltuieli de capital.

Avansul de 0,6% din PIB al cheltuielilor totale s-a făcut pe baza fondurilor europene nerambursabile. De reţinut, sumele primite de la UE în contul cadrului bugetar European 2014 – 2020 au însumat 13,7 miliarde lei, adică 6% din veniturile bugetare. Ceea ce arată dependenţa în creştere de banii europeni şi se poate interpreta ca un fel de transfer de responsabilitate a investiţiilor pentru dezvoltarea ţării de la Bucureşti la Bruxelles.

Mai ales în condiţiile în care Bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale a fost ţinut artificial pe plus la un nivel destul de consistent (4,19 miliarde lei sau 0,5% din PIB), date fiind necesitățile comunităților locale.

Chiar dacă se va da (temperat, pentru a nu risca depăşirea pragului de 3% din PIB per total) tradiţionalul  liber la cheltuieli pe final de an, nu mai există timpul necesar pentru efectuarea unor lucrări edilitare semnificative. În plus, angajarea de cheltuieli pentru lucrări care s-ar efectua în 2018 ar afecta deficitul ESA chiar dacă nu s-ar vedea pe deficitul cash ) vezi situaţia de la finele lui 2016.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.12.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Neconstituțională în ansamblu – decizie CCR pe modificare Legii administrației locale

Vladimir Ionescu

Judecătorii CCR au votat joi, în unanimitate, neconstituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001, pentru că a fost încălcat principiul bicameralismului. Comunicatul… Mai mult

Stiri

Guvernul a abrogat standardele de cost la lucrările de infrastructură de transport

Razvan Diaconu

Standardele de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice au fost abrogate printr-o Ordonanță de Urgență aprobată de Guvern în ședința din 13… Mai mult

pagina-conferinte

Conferința: Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere

Ioana Morovan

București, 19 septembrie 2018. Organizator: CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul Academiei de Studii Economice și INACO. Tema: Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere  Speakeri: Oficiali instituții… Mai mult

Stiri

Amendamente PSD la legea off-shore: Deducerea cheltuielilor de explorare şi taxe nemodificate pe toată durata exploatării

Vladimir Ionescu

În comisiile Senatului au fost introduse două amendamente la legea off-shore care satisfac cererile companiilor petroliere: păstrearea nemodificată a taxelor pentru gazele extrase din Marea… Mai mult

Stiri

AHK România: Încrederea companiilor germane în România ca ”amplasament investițional” este în continuă scădere

Adrian N Ionescu

Încrederea companiilor germane în România „ca amplasament investițional” este în continuă scădere și nici perspectivele nu sunt optimiste”, potrivit Raportului de conjunctură pe 2018 al… Mai mult

Stiri

Cinci propuneri de modificare a legii insolvenței transmise guvernului de practicienii în domeniu

Razvan Diaconu

Pentru ca demersul inițiat de către Guvern de îmbunătățire a legislației în materia insolvenței să fie unul eficient, Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din… Mai mult

Stiri

Dosarul 10 august / Anchetă încetinită de MAI: documentele-probă nu au fost declasificate

Vladimir Ionescu

Procurorii care investighează Dosarul violențelor jandarmilor de la Protestul Diasporei continuă să audieze persoanele implicate, însă nu au avut încă acces la documente. Majoritatea actelor ce… Mai mult