Evenimentul

”Alianța Vestului” – lansată: Marile orașe din Transilvania nu mai așteaptă după incapacitatea guvernului de-a atrage fonduri europene

”Alianța Vestului” (AVE), platforma prin care municipiile Cluj Napoca, Timișoara, Arad și Oradea vor să construiască proiecte mari de infrastructură pe bani europeni accesați direct, a fost lansată… Mai mult

09.12.2018

La obiect

Creşterea PIB 2018 după primele 9 luni: 4,2%. Tabloul sintetic al economiei

Creşterea economică pe primele trei trimestre din 2018 a fost de 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate… Mai mult

07.12.2018

Analiză

Salariul minim diferențiat – varianta nouă. Numărul beneficiarilor se reduce drastic

Guvernul modifică schema salariului minim diferențiat, astfel încât numărul beneficiarilor se reduce drastic față de formula prezentată inițial. Prima variantă, adoptată în noiembrie prin OUG, ar… Mai mult

06.12.2018

La obiect

“gROwth – Contul de economii Junior”: statul plătește randamentele cu banii copiilor săraci

  Guvernul introduce contul individual pentru copii, pentru a-i ajuta pe tinerii ce împlinesc 18 ani să aibă un start mai bun în viață. În… Mai mult

06.12.2018

Cronicile

Deficitul bugetar la 11 luni, cel mai mare din ultimii patru ani

de Marin Pana 28.12.2017

După primele unsprezece luni din acest an, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit ceva mai mare de 10 miliarde lei, echivalent cu -1,21% din PIB-ul estimat pentru anul 2017.

Rezultatul este considerabil mai mare faţă de aceeași perioadă a anului precedent, când s-a înregistrat un deficit de 5,5 miliarde lei sau –0,73% din PIB iar valoarea consemnată la final a fost  de -2,41% pe cash dar -3% potrivit metodologiei europene ESA.

Cifra consemnată la finele lunii noiembrie 2017 pare a fi dătătoare de speranţe pentru încadrarea în acest prag de 3% din PIB cerut prin criteriile de la Maastricht dar trebuie subliniat că reprezintă cea mai slabă performanţă a execuţiei bugetare la 11 luni din ultimii patru ani (vezi tabelul).

Rezultatul uşor mai bun pe partea de venituri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (27,1% din PIB faţă de 27% din PIB după 11 luni din 2016) a fost anulat de creşterea semnificativă a cheltuielilor, de la 27,7% din PIB la 28,3% din PIB. În termeni nominali, degeaba s-au încasat aproape 23 de miliarde de lei în plus dacă şi cheltuielile s-au majorat cu peste 27 de miliarde de lei.

De reținut, deşi motorul creşterii economice pe 2017 a fost consumul intern, veniturile bugetare din TVA şi accize s-au păstrat în valori nominale aproximativ la acelaşi nivel, ceea cea condus la diminuări destul de serioase prin raportare la noul PIB, crescut de la 761,5 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Astfel, banii din TVA au ajuns să reprezinte doar 5,8% din PIB faţă de 6,3% în aceeaşi perioadă a anului anterior iar cei din accize numai 2,9% din PIB în loc de 3,3% din PIB.

Destul de ciudat în condiţii de creştere economică susţinută, încasările din impozitul pe profit s-au diminuat uşor ca sumă nominală, de la 14,96 miliarde lei la 14,15 miliarde lei, ceea ce a condus la un rezultat de doar 1,7% din PIB în loc de 2% din PIB. Prin contrast, contribuţiile de asigurări sociale au marcat cea mai mare creştere, de la 55,5 miliarde lei la 64,7 miliarde lei, respectiv de la 7,3% din PIB la 7,7% din PIB.

Pe partea de cheltuieli, se remarcă avansul important al cheltuielilor cu salariile bugetarilor, care au depăşit clar recomandarea de 7% din PIB ca anvelopă salarială, făcută anterior ca recomandare de instituţiile internaţionale pentru condiţiile din România. Cele şase zecimi de punct procentual din PIB au fost luate de la investiţii, fiind exact minusul consemnat pe segmentele de bunuri şi servicii şi cheltuieli de capital.

Avansul de 0,6% din PIB al cheltuielilor totale s-a făcut pe baza fondurilor europene nerambursabile. De reţinut, sumele primite de la UE în contul cadrului bugetar European 2014 – 2020 au însumat 13,7 miliarde lei, adică 6% din veniturile bugetare. Ceea ce arată dependenţa în creştere de banii europeni şi se poate interpreta ca un fel de transfer de responsabilitate a investiţiilor pentru dezvoltarea ţării de la Bucureşti la Bruxelles.

Mai ales în condiţiile în care Bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale a fost ţinut artificial pe plus la un nivel destul de consistent (4,19 miliarde lei sau 0,5% din PIB), date fiind necesitățile comunităților locale.

Chiar dacă se va da (temperat, pentru a nu risca depăşirea pragului de 3% din PIB per total) tradiţionalul  liber la cheltuieli pe final de an, nu mai există timpul necesar pentru efectuarea unor lucrări edilitare semnificative. În plus, angajarea de cheltuieli pentru lucrări care s-ar efectua în 2018 ar afecta deficitul ESA chiar dacă nu s-ar vedea pe deficitul cash ) vezi situaţia de la finele lui 2016.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.12.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR îl obligă pe președinte să vacanteze posturile de la Dezvoltare și Transporturi și să motiveze, de îndată, refuzul de a numi persoanele propuse de guvern

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a creat un blocaj instituțional și a adus Administrația Prezidențială și Guvernul într-un conflict juridic de natură constituțională, atunci când a refuzat… Mai mult

Stiri

Industria telecom: Investițiile și dezvoltarea 5G sunt puse sub semnul întrebării.

Razvan Diaconu

Industria telecom consideră că modificările propuse marți de către ministrul Eugen Teodorovici introduc și majorează taxe la un nivel pe care îl consideră ”excesiv și… Mai mult

Stiri

Francisc Doboș: Mă rog pentru exorcizarea celor care ne aruncă în haos

Vladimir Ionescu

Francisc Doboș, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, a comentat pe Facebook măsurile economice anunțate marți seară de Guvern, care au dus la prăbușirea Bursei.… Mai mult

Stiri

Erste Bank: Măsurile Guvernului vor perturba serios sistemul financiar

Adrian N Ionescu

Măsurile guvernamentale de taxare a activelor băncilor în funcție de indicatorii de piaţă ai dobânzilor (ROBOR) pot împiedica Banca Naţională a României să-şi aplice politica… Mai mult

Stiri

Mihai Daraban: Noile măsuri de supraimpozitare, o lovitură gravă la adresa stabilității economice a României

Razvan Diaconu

Modul intempestiv în care măsurile de supraimpozitare au fost anunțate, fără o dezbatere publică și fără consultarea mediului de afaceri, reprezintă în sine un factor… Mai mult

Stiri

Și poziția oficială a Liberalului (democrat) din Coaliție, față de noile măsuri fiscale: Da!

Razvan Diaconu

O serie de firme practică un sistem de transfer al profiturilor către companiile-mamă iar în România raportează „an de an” profituri mici, a justificat miercuri… Mai mult

Stiri

Măsurile din Energie: ”OUG încalcă dreptul la proprietate, dar a venit de la cel mai înalt nivel al partidului”

Razvan Diaconu

Măsura de plafonare a preţului la 68 de lei / MWh (în scădere de la 95 lei / MWh) a fost decisă la nivel înalt… Mai mult