Contrar celor vehiculate în prezent, dezechilibrul așa-zis ”cronic” al bugetului asigurărilor sociale este de dată recentă. Paradoxal, el a apărut de-abia în 2008, anul în care s-a înregistrat cea mai însemnată majorare a PIB din perioada post-decembristă. Explicația este că oferta politicianistă a depășit și a epuizat performanța de creștere economică, obligațiile asumate pe termen lung nefiind confirmate de veniturile ulterioare.
Potrivit reglementărilor legale în vigoare, bugetul asigurărilor sociale, alimentat în principal de contribuțiile pentru pensii și destinat în principal plății acestora, trebuie să fie echilibrat. Acest fapt explică valorile din intervalul 2008 – 2012 (cu excepția ”micului” deficit de 0,2% din PIB înregistrat în 2009).
Dacă banii colectați cu destinație precisă pentru acest buget nu ajung, diferența vine prin subvenție de la bugetul de stat. Adică mai ales din impozite directe pe salarii, profit și alte venituri, precum și din taxe indirecte precum TVA, accize și taxe vamale.
De remarcat că, în perioada de avânt economic 2006 – 2007, bugetul asigurărilor sociale nu doar că nu a fost subvenționat, dar a fost și excedentar, cu valori semnificative ( 0,52% din PIB și 0,38% din PIB).
În pofida rezultatului foarte bun de creștere economică din 2008, majorările exagerate și aplicate anticipat de pensii au dus la necesitatea susținerii sistemului de asigurări sociale prin subvenții de la bugetul de stat. Acestea au crescut vertiginos, de la 0,27% din PIB în 2008, până la 2,39% în 2011, pentru a se replia ușor în 2012 ( 2,24%).
Practic, la un nivel previzionat de 8,13% din PIB al veniturilor și cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2013 ( 50.703,8 milioane lei în sumă nominală), subvențiile obligatorii pentru echilibrare vor depăși în premieră absolută deficitul bugetului general consolidat ( prevăzut a fi de 2,1% din PIB sau 13.394 milioane lei).
Este și motivul pentru care deficitul bugetului de stat se va apropia de trei procente din PIB ( 18.177 milioane lei).
(Citește și: ”Munca în PIB. În PIB-ul nostru şi al altora. De unde pensii, de unde prestaţii sociale”)
Foarte interesant în această manveră de tehnică fiscală, o parte considerabilă din pensiile acordate de stat se vor da chiar din banii celor care primesc pensiile, pe calea contribuției lor la impozitarea directă, TVA și accize, convertită parțial în subvenție la propria pensie.
De altfel, gradul de acoperire a cheltuielilor pentru asigurări sociale din fondurile colectate transparent cu această destinație a scăzut dramatic, de la valoarea exagerată de 110% din 2006 ( când s-ar fi putut plăti pensii mai mari cu circa 10% fără nici o problemă) și până la mai puțin de 75% în ultimii trei ani plus anul în curs (când un sfert din pensie se dă de unde nu se colectează).
Practic, dincolo de reducerea nesustenabilă a contribuțiilor sociale înainte de 2009 și introducerea unei alte forme implicite de deficit prin contribuțiile la pensiile private obligatorii (așa-numitul pilon 2), stabilirea unor cuantumuri de pensii s-a făcut arbitrar, fără legătură cu posibilitățile reale și cu mersul economiei.
Mai exact, dacă locurile de muncă pot fi desființate iar salariile ajustate după necesitățile rezultate din conjunctura economică, locurile de pensie nu se desființează decât de la sine iar plățile deja convenite prin lege nu pot fi acordate cu realitatea din care derivă contribuțiile ce sunt utilizate la plata lor (dixit justiția română, care și-a păstrat pensiile la 80% din ultimul salariu).
(Citește și: ”Cum apare deficitul asigurărilor sociale. Diferența dintre pensionar și beneficiar de pensie”)
Dacă a fost o mare tevatură pe majorarea anvelopei salariale pentru bugetari de la circa 5,5% la 9% din PIB, cu stabilirea unui obiectiv de reducere spre 7%, cu greu s-a găsit cineva să remarce majorarea de la 6% la 8,5% a ”anvelopei pensionale” și să o ghidoneze discret spre opt procente din PIB.
Deocamdată, clișeul cu puternic iz facil-electoral al ”salariilor nesimțite de la stat” bate lejer clișeul ”pensionarilor amărâți”, cu pensia medie de 800 de lei (cam 1.100 lei la cei cu vechimea completă) față de un salariu minim net pe economie de 601 lei.
Asta deși, din punctul de vedere al celor care asigură atât pensiile cât și plata bugetarilor, ar trebui să conteze că medicii pleacă pe capete din țară (circa 16.000 în ultimii cinci ani) iar profesorii se ocupă tot mai mult de supraviețuire decât de predat. Iar categoria de vârstă cea mai afectată de sărăcie extremă sunt copiii.
6 răspunsuri
tinand cont de faptul ca pensionarii sunt mai constanti ca nr decat nr de salariati problema deficitului temporar e falsa pentru o analiza mai completa ar trebui masurate aceste deficite pe baza ciclului economic adica,
din 2001 pana in 2009 ciclu economic de crestere ar fi trebuit sa aduca un surplus la fondul de pensii, apoi in ciclul urmator 2009-2015 spre ex cat se estimeaza ca va dura criza, deficitul trebuie sa egaleze surplusul initial, dar la noi la romani cand bugetul e pe plus banii sunt risipiti in alta parte in nici un caz economisiti, iar cand apare deficitul trecem la curbe de sacrificiu pentru prostime,
la fel la somaj care a fost scazut cu 15% pentru 6 luni desi inainte de criza fondul de somaj cunoscuse excedente bunicele.
@iooo
Toate excedentele anuale la anumite capitole (fond de somaj , fond de pensi , atunci cind au existat) au fost mancate imediat de buget pentru a reduce deficitul bugetar la valorile convenite cu FMI si UE . Se practica inclusiv acum aceasta mutare de excedente financiare pentru a acoperii (in parte) deficitele bugetare . Aceasta clasa politica , in totalitate si fara exceptii , nu are habar ce inseamna economisirea banilor albi pentru zile negre . Cind nu au mai avut bani ,au facut imprumuturi , in paralel au marit si TVA , accise , taiat salarii , etc . Sint exact ca drogatul care zice : am nevoie de bani doar azi ca de maine ma las de droguri ” 🙂 (asta se repeta in fiecare zi)
Problema sistemului romanesc e ca nu mai are de la cine incasa si aici ar trebui insistat: de ce se reduce constant baza de impozitare? Luni dimineata pe cursa Tarom Iasi-Bucuresti-Munchen eram 6 fosti colegi care mergeam la lucru, in ultimul an suntem in jur de 15 ingineri care am plecat din Iasi din aceasi firma catre Germania. Nu mai sustinem niste pensionari romani acum, ci niste pensionari germani. Regimul de la Bucuresti si societatea romaneasca ar trebui sa se intrebe de ce pierde contribuabili.
Asa cum au spus si cei dinainte , au existat si excedente , si greseli ( s-au dat banii fara sa fie cuveniti ) , au fost scosi oameni la pensie prea devreme si altele.
Ce nu e de inteles este urmatorul lucru :
Atunci cand statul a gresit , si a luat casele unora ( nationalizari) cu despagubiri modice sau deloc, a revenit acum si a reparat greseala , prin despagubiri.
DE CE NU SE DESPAGUBESTE SI FONDUL DE PENSII PENTRU ABUZURILE FACUTE DE STAT IN TRECUT ???
Asta trebuie sa ceara fiecare contribuabil la fondul de pensii!
Sa nu mai permita guvernantilor sa acorde o pensie minima de 350 ron unora care au cotizat pentru 2 ron , Pentru ei se pot da ajutoare sociale , nu pensii din banii celor care cotizeaza !!
Base si Boc , au bagat pensiile speciale la pensiile publice , insa a uitat sa aduca si fondurile necesare, iar acum se spune ca avem deficit pe pensii de xx% , dar e fals, daca scoatem pensiile minime si pensiile speciale , care nu au nici un drept la fondul de pensii publice , deficitul este mult mai mic! Este sub 2mld lei anual , ceea ce nu e exagerat …
Dar de ce uita toti deontologii,
ca atunci cind bugetul de penii era excedentar, sau gindit unii sa bage in el toate prestatiile sociale?
Salariatul care plateste CAS, nu asigura doar pensia cuiva, dar asigura si „nenumarate” alte prestatii sociale.
Asa ca…. deficitul pus astfel e doar o FALSA problmea
buna doar pentru manipularea unora sau altora
Doo probleme de nespecialist:
– dle @ jorj,
spui „suntem in jur de 15 ingineri care am plecat din Iasi „.
am o curiozitate: parintii, bunicii pensionari au ramas in tara ? daca da, atunci nu intrati in discutie despre ce si cum.
Caci da, Statul roman prin politicienii sai face destul rau, dar nici dvoastra nu-i faceti un favor, ci o gaurica. Chiar daca trimiteti bani in tara, la fondul de pensii nu participati.
– observ prea multi specialisti si prea putine rezultate; sa pleci din tara e o optiune personala, deloc condamnabila, dar care nu te indrituieste sa dai sfaturi: ai fugit de la a pune osul pentru statul asta mafiot.
De sfaturi, se zice pe plaiurile astea, mi-e plin podul. Puteti face ceva pentru prapaditii ramasi?
O parere pe caldura mare 😛