În școlile germane există un deficit total de aproape 40.000 de profesori, aceasta fiind cea mai gravă criză de personal traversată de Germania în ultimele trei decenii, potrivit președintelui Asociaţiei Profesorilor Germani, Heinz-Peter Meidinger.
„Există aproximativ 10.000 de posturi neocupate și alte circa 30.000 acoperite temporar de non-profesori, începători sau pensionari,” a explicat președintele asociației.
Situația este dramatică în Berlin și Saxonia, conform acestuia: „În Berlin, 70% din noii angajați în învățământul primar nu au nicun fel de calificare în domeniu,” ceea ce va afecta o întreagă generație de elevi.
Criza este rezultatul unei combinaţii de factori: creşterea natalităţii, afluxul de refugiaţi, pensionarea unei generații largi de profesori şi numărul tot mai mic de tineri care urmează programele de pregătire pedagogică din cadrul universităţilor.
În această situație, multe landuri au apelat la o măsură excepțională, scrie Deutsche Welle – folosirea unor persoane fără calificare formală în domeniu. Aceasta nu înseamnă, ca în România, folosirea unor profesori suplinitori absolvenți doar de liceu, ci recrutarea de absolvenţi de universitate, și cu experienţă în câmpul muncii, care nu au urmat însă modulele pedagogice.
În cazul lor este nevoie de câteva săptămâni de pregătire înainte de a intra la clasă, după care, urmează o perioadă de de practică şi teorie. La finalul acestui interval, pot obține calificarea de cadru didactic.
Această traiectorie neconvenţională, a ‘quereinsteiger’, cum sunt numiți acești suplinitori, a fost acceptată de miniştrii Educaţiei din cele 16 landuri germane, în anul 2013, ca o soluție excepțională de acoperire a deficitului de profesori.
Anul trecut, aproximativ 4.400 de persoane calificate prin acest sistem de criză au fost angajați, cei mai mulți în Berlin (1.270) și Saxonia (1.100).
Cum se formează profesorii în Germania
Modul tradiţional pentru a deveni profesor este unul solicitant în Germania, scrie Deutsche Welle.
Absolvenţii de liceu trebuie să aibă note foarte bune la numeroase materii pentru a fi acceptaţi la programele pedagogice din universităţi, care pot dura chiar şi şapte-opt ani. Criticii acestor cariere tradiţionale, cum este Peter Struck, profesor la Universitatea din Hamburg, spun că obstacolele sunt prea mari şi sunt prea puţine locuri disponibile, ceea ce are drept rezultat prea puţini absolvenţi de module pedagogice.
Un studiu recent realizat de Fundaţia Bertelsmann a estimat că, până în 2025, vor trebui angajaţi aproximativ 105.000 de profesori pentru a acoperi nevoile şcolilor primare din Germania, şi doar maxim 70.000 de absolvenţi de module pedagogice din universităţi ar putea să înceapă să lucreze în domeniu până atunci. Dacă aceste cifre se vor adeveri, ‘quereinsteiger’ ar putea deveni o practică şi mai răspândită, mai spune Deutsche Welle.
